Coperţi cartonate, alb-gălbui, o ilustraţie color pe copertă şi cotoare zdrenţuite de la atâtea citiri. Aşa arătau, acum 30 de ani, volumele lui Jules Verne.
Ziarul Adevărul lansează la 13 ianuarie colecţia Jules Verne, cu acelaşi aspect grafic precum volumele de acum 30 de ani. Până şi cotorul cărţii arată exact la fel ca la ediţiile lansate în România anilor 80. Împreună cu ziarul vor fi distribuite cele 40 de volume ale colecţiei.
Răzvan Corneţeanu, pentru paginademedia.ro:
“Este o versiune modernă, însă nu ştirbeşte cu nimic din clasic”.
Dincolo de asemănarea cu ediţiile de acum 30 de ani, există şi câteva diferenţe: colecţia Adevărul are mai multe ilustraţii şi o calitate mai bună a hârtiei şi a coperţii.
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
Comentarii
Am toate cartile 40 volume din colectia initiala Ion Creanga datorita bunicului meu care cutreiera anticariatele din Iasi si librariile pentru a le cauta. Mai am si citeva romane care nu au fost publicate in editia Ion Creanga, foarte frumoase si ele(ex: Mathias Sandorf). Din fericire posed si 5 exemplare originale ale editiei initiale franceze. Le-am citit pe toate la timpul lor unele de doua, trei ori. Recent am achizitionat o parte din noua colectie Adevarul Jules Verne. Sunt consternat de ceea ce se intimpla. Va spun cu certitudine si indignare, colectia actuala are doar copertile si ilustratiile demne de opera scriitorului Jules Verne. Textul este masacrat oribil, jignitor pentru acest urias autor vizionar. Cum este posibil sa-si bata joc cineva in asa hal de opera marelui Jules Verne? Acum am inteles de ce aceste carti costa 10.99 lei. Intradevar sunt frumoase dar fara magia unei traduceri profesioniste, traducatorul ar fi trebuit sa aiba o cultura generala extrem de solida, Jules Verne nu este un autor atit de usor de interpretat cum vad ca au crezut unii. Pacat Adevarul, sunteti niste carpaci, nu seriosi, singura cale de a va reabilita este de a scoate o editie a doua revizuita a acestei colectii, in care obligatoriu nu trebuie sa lipseasca traducerile marelui Ion HOBANA, de care nu ati auzit pina acum sau sunteti atat de invidiosi pe traducerile d-lui si ale celorlalti traducatori ai colectiei ION CREANGA incit ati refuzat cu frustrare si cu mitocanie parsiva sa le utilizati, in schimb ati folosit aceasta mizerie de traducere, de fapt nici nu se poate numi traducere, este un holocaust al textului initial, al operei marelui VERNE. Rusine sa va fie! Criminalilor!
Iar din colectia veche - Unbilet de loterie in traducerea Teodorei Cristea, Cinci saptamani in balon - Radu Tudoran, Insula cu elice - Ion Hobana, Vulcanul de aur - PAula Gazdaru - toate in colectia initiala Ion Creanga.
As da cartile vechi la OTP Bank pentru programul cu bibliotecile, dar am vazut comentariile de aici. Nu am avut timp sa compar in detaliu cartile asa ca va rog sa imi spuneti - pot sa dau cartile vechi si sa le inlocuies cu cele noi???
Ma cam doare sa dau din mana carti traduse, cu note, cu prefata.
De ce Adevarul nu a facut o treaba serioasa si nu a retiparit editia initiala la virgula?
Nici colectia 100 de carti nu e ce ar trebui. Am multe carti din cele retiparite si nu prea imi vine sa le dau pe cele vechi unde traducerea nu este cea consacrata.
Pacat, dar daca Adevarul crede ca o carte se reduce la coperti.......
"Iata ce voia sa afle Cyrus Smith si sa stie, deocamdata, decat el" (Insula Misterioasa, volumul 2, pagina 31).
Acesta e doar un exemplu (nu l-am cautat; mi-a atras atentia in timpul lecturii).
Mai e o fraza, despre care nu stiu sa spun daca e gresita sau doar fortata. E din primul volum, dar pentru ca n-am notat-o in momentul citirii nu pot exemplifica. Voi reveni cu citatul exact.
Am asteptat cu mult entuziasm initiativa ziarului Adevarul, de a reedita romanele minunate care mi-au fermecat anii copilariei. Eram nerabdator atit sa citesc unele carti din colectie pe care nu le avusesem la vremea aceea, cit si sa daruiesc cele mai frumoase romane prietenilor care nu-l cunosc pe Jules Verne.
Bucuria de a tine in mina o carte atit de frumos editata piere dupa ce intorc prima pagina. Stilul inconfundabil al lui Jules Verne, sensibil la frumos dar mai ales insufletit de spiritul practic si curajos al exploratorului, s-a transformat, in actuala traducere, intr-un limbaj banal de contopist. Mai mult decit atit, descopar greseli tipice generatiei actuale de tineri educati pe messenger, care nu mai stiu ca "degraba" se scrie intr-un singur cuvint, neatenti la greselile de ortografie sau de tiparire.
Ceea ce este mai interesant este ca traducerea ESTE totusi cea originala, a vechii editii, dar modificata! Am comparat, de pilda, volumul "Steaua Sudului" al editiei vechi cu cel de la Adevarul, ambele in acelasi format, cu aceeasi coperta etc.. Frazele ramin, in mare, aceleasi - semn ca vechea traducere a fost folosita ca baza de procesare! Totusi, sint facute modificari numeroase la cuvinte, expresii, care saracesc in mod ingrozitor acea limba care, in copilarie, ma facea sa intorc pagina dupa pagina din neasemitele povestiri.
Stiu din alte imprejurari ca, modificind o lucrare intr-o anumita proportie, poti sa scapi in mod legal de drepturile de autor ale creatorului lucrarii originale. Nu acuz pe nimeni (de altfel este un mecanism legal), dar ceea ce observ seamana primejdios de mult cu acest procedeu. Si, oricum, este extrem de trist.
In concluzie, ma simt foarte mihnit sa vad a suta oara ca, in Romania, nimic nu e facut bine pina la capat. In viitor, daca editorii nu iau masuri macar pentru un tiraj urmator, ma vad silit sa renunt, cu multa ciuda, la editia atit de frumoasa (si foarte usor de procurat) a ziarului Adevarul, si sa incep sa bat anticariatele din Bucuresti pentru a gasi ce se mai poate din vechea colectie Jules Verne.
Alexandru Dan Grigore