Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, Franţa, a adoptat o rezoluţie care cere ca "modificările legislaţiei presei din statele membre, care ar facilita ingerinţa guvernelor în activitatea media, să fie monitorizate anual la nivelul UE.".
Pe baza unui raport elaborat de europarlamentarul liberal român Renate Weber, rezoluţia a fost adoptată cu 539 de voturi pentru, 70 voturi împotrivă şi 78 de abţineri.
Rezoluţia vine ca urmare a decalajului tot mai mare între modelul ţărilor din Uniunea Europeană şi acele ţări cu o slabă libertate a presei. Mai ales că Uniunea Europeană a arătat că nu ştie cum să gestioneze problemele din Ungaria, o ţară membră care a fost criticată în mod regulat de Comisia Europeană şi Parlamentul European pentru legea privind mass-media care este foarte viciată.
‘Motivul pentru care raportul există este tocmai pentru că acest Parlament ar fi dorit să vadă o reacţie mai puternică din partea Comisiei – şi mai ales din partea comisarului pentru drepturi fundamentale /Viviane Reding/ – ori de câte ori libertatea presei a fost ameninţată, în oricare dintre statele membre’, a spus Renate Weber in discursul sau din plen.
Ce mai prevede rezoluţia?
Independenţa şefilor de presă
Şefii presei publice, consiliile de administraţie, consiliile media şi autorităţile de reglementare trebuie selectaţi pe baza meritului şi a experienţei, nu pe criterii politice şi de partizanat, spune Parlamentul, cerând statelor membre să stabilească garanţii care să asigure independenţa acestor entităţi în faţa influenţei politice.
Pluralismul în mass-media
Domeniul Directivei serviciilor media audiovizuale trebuie extins, astfel încât să stabilească standardele minime pentru protejarea dreptului fundamental la libertatea de expresie şi de informare, precum şi libertatea şi pluralismul media, se arată în text.
Directiva revizuită trebuie să includă reguli privind transparenţa proprietarilor media, concentrarea canalelor media şi conflictele de interese. Mai sunt necesare şi reguli privind furnizarea de informaţii politice pe toate canalele mediatice, cum ar fi pentru garantarea accesului corect al diferiţilor actori politici, al diferitelor opinii şi puncte de vedere, "mai ales cu ocazia alegerilor şi referendumurilor", spun deputaţii.
Protejarea jurnaliştilor faţă de presiuni
Parlamentul doreşte să asigure independenţa jurnaliştilor în faţa presiunilor interne din partea societăţilor editoare sau a proprietarilor şi a celor externe din partea lobby-ului economic sau politic. Pentru independenţa editorilor şi a jurnaliştilor, codurile deontologice sunt cruciale, întrucât împiedică proprietarii, guvernele şi alte entităţi să interfereze în conţinutul ştirilor, subliniază textul.
Comentarii