Doina Gradea, fosta asistentă personală a lui Adrian Sârbu la Pro TV şi fost şef la Pro TV Internaţional, povesteşte într-un nou episod pe platforma oaresuntunporc.ro despre munca alături de Adrian Sârbu, cel care a fondat agenţia de presă Mediafax, Pro FM şi Pro TV.
„Din august 1995 am inceput sa lucrez cu Adrian Sarbu ca asistenta lui personala. El se pregatea pentru PRO TV. Stia mai multe decat noi, cei din jurul lui, cam ce avea sa urmeze. Noi habar nu aveam. Mai bine ca nu am stiut ca poate ne speriam si fugeam”, povesteşte Doina Gradea.
„Oamenii oboseau, nu puteau tine ritmul cu el forever. Mintea lui era mult peste a noastra insumata si vedea mult inainte. Oamenii lui vroiau liniste, familie, timp sa il dedice familiei, sa fie oameni normali, obisnuiti, cum nu fusesera pana atunci. In PRO TV totul era in afara normalului, viata ta era PRO TV si… restul”, mai povesteşte Gradea.
Doina Gradea despre Adrian Sârbu:
Sarbu (...) era interesat de stiri, ne invata cum sa facem stiri si presa in general. Stia tot ce insemna mass media si nu numai din Romania. Mergea des in strainatate, citea reviste straine si ne aducea pagini din reviste cu trendurile din mass media din lume. La inceputul anilor ’90 asta era ceva… de neimaginat aproape.
El ne vorbea de CNN, BBC, noi abia aveam 2 masini de scris in toata redactia, care aveau lipsa doua litere dintre cele mai uzuale, R si A, si 1-2 computere la care noi, muritorii de rand, nu aveam acces.
Din iunie 1994 am devenit secretar general de redactie la Canalul de Stiri – cel care avea se devina PRO TV - care inca nu emitea decat Sport si CNN si doar in Bucuresti. Fara sa stiu televiziune decat ce vedeam la televizor.
Andreea Esca a venit cu noi de atunci. Lasase SOTI si a venit "in blind" cum ar veni. Ea chiar a fost de la inceputul inceputurilor. Andreea facuse cursuri la CNN asa ca Esca ne invata cum sa facem stiri de televiziune. Da, Esca facea asta. Si o facea bine! Un om remarcabil, Andreea Esca! Am invatat sa o apreciez si respect in timp.
„Sa lucrez cu Adrian Sarbu a fost cea mai importanta parte din viata mea"
Am avut increderea si sprijinul lui in fiecare zi. El m-a invatat absolut tot ceea ce stiu astazi.
Sa imi depasesc limitele, sa fac lucruri pe care sa le las in urma mea si apoi sa ii invat si pe altii ceea ce stiu eu. Vroia sa stiu tot ce stia el. Sa fiu langa el la toate intalnirile si sedintele.
Mi-era jena sa ii spun la inceput cand gresea. Apoi am invatat cum sa ii spun sa nu para ca a facut ceva rau.
Ce era simplu, previzibil si usor de facut, la el se transforma in ceva complicat si, la final, deosebit de interesant. Nu suporta lucrurile simple. Totul era cu regie, cu personaje, cu actiune multa. Parea ca el e marele regizor si noi actorii lui preferati.
Adrian Sarbu avea nevoie sa aiba contact permanent cu oamenii lui, cu toti angajatii. El spunea sarumana tuturor femeilor pe care le intalnea in sediile firmelor si un salut insotit de un zambet cald tuturor.
In sediul PRO TV din Pache Protopopescu aveam birourile la etajul 6. El urca si cobora etajele zilnic, de cate ori iesea si intra din sediu, doar ca sa se intalneasca cu oamenii lui, sa ii vada, sa le ia pulsul. Le zambea, ii saluta, ii intreba ce fac.
Majoritatea ii vorbeam cu ‘domnul Sarbu”. Intr-o dimineata mi-a spus venind la birou ca el vrea ca de azi inainte lumea sa ii spuna pe nume si eu sa fiu prima care o fac. (...) Mi s-a inclestat gura. Nu puteam sa fac asta nicicum.
Imi aduc aminte de episodul venirii lui Andi Moisescu la el in birou. Rugat sa ii spuna pe nume, Andi a replicat, haios cum a fost mereu ‘Pai de ce n-ai zis asa, mai Adriane, ma…”. Andi a fost printre primii care i-au spus pe nume. Un alt om deosebit, creativ, dedicat, este Andi Moisescu, cu care am avut bucuria sa lucrez ani multi.
In toata perioada asta, nu stiu ce sa spun din viata mea personala care se confunda 99% cu cea profesionala. De fapt nu stiu unde incepea si se termina una sau cealalta. Ca tot omul, aveam de rezolvat si probleme personale de care evident nu aveam timp niciodata.
Oamenii din PRO se invatasera la inceput ca nu sunt cautati cand pleaca el din tara. Asa ca aflau din timp cand pleca si, cand el era deja in drum spre aeroport, ei isi luau mini-vacanta. Surpriza!!! Ei nu stiau ca lui Adrian Sarbu ii era oarecum teama de zbor cu avionul si putea sa se razgandeasca sa plece chiar in aeroport. De vreo cateva ori s-a intors si nimeni nu mai era la birou.
Am trait alaturi de el momente extrem de grele in care nu stia incotro s-o apuce. Incerca sa sa inteleaga de ce parteneri, angajati sau prieteni puteau sa tradeze. Era dezamagit si trist de fiecare data in asemenea momente. Nu intelegea “de ce”.
Oamenii oboseau, nu puteau tine ritmul cu el forever. Mintea lui era mult peste a noastra insumata si vedea mult inainte. Oamenii lui vroiau liniste, familie, timp sa il dedice familiei, sa fie oameni normali, obisnuiti, cum nu fusesera pana atunci. In PRO TV totul era in afara normalului, viata ta era PRO TV si… restul.
Mi-am dat demisia de n-spe ori in momente de oboseala si de nemultumire pentru unele decizii pe care le lua in special cu oameni care nu meritau atentia lui. Ulterior am vazut ca acesti oameni au fost primii care s-au detasat mult prea usor de el. Te judeca pentru un leu si dadea fara sa clipeasca milioane.
Cand imi dadeam demisia, aveam obiceiul caraghios ca imi luam geanta si plecam, fara telefon, fara sa spun unde plec. Dezertam pur si simplu. Ma saturam si vroiam sa renunt la tot. (...)
Ma intorceam insa mereu si el imi zambea si ma coplesea cu atentia lui de tata pe care nu il mai aveam de multa vreme si, in gandul meu, de cel mai bun prieten pe care l-am avut vreodata.
Textul integral, pe platforma oaresuntunporc.ro
Citeşte şi:
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
Comentarii
Cu respectul unui om care citește zilnic pdm de câțiva ani buni și nu comentează, va mărturisesc ca nu mai suport: de ce e relevant cum o posibilă infractoare purtătoare de cafele a unui evazionist lingușește sau împroșca cu noroi în stânga și în dreapta?
Nu mă interesează borâturile unor persoane care se mențineau în top prin metode ilegale, și dacă tot v.am scris aș citi cu plăcere ceva analiza clasamente legate nu doar d audiențele diferitelor programe/ producții, ci și raportul investiții/ profit- încasări. Astfel, aș fi curios cam cați bani costa x.factor vs vocea româniei, bizidayvs celelalte programe jurnal de știri economice, sau producții noi vs producții vechi
Mulțumesc mult
Sau i s-au defectat melodiile intre timp?