Continuăm seria interviurilor cu oamenii de publicitate care au jurizat reclamele româneşti la festivalul ADOR.
România mai are multe de învăţat, declară Igor Lutz, creativ care lucrează la agenţia BBDO Moscova.
Un alt om de publicitate, Samuel Akesson (Fallon Londra) recomandă creativilor români să fie mult mai încrezători în propriile lor surse de inspiraţie: Cred că ar trebui să încerce să nu mai imite campaniile de succes din afară pentru că asta este cea mai proastă soluţie. Românii au nevoie să li se vorbească pe limba lor.
Probabil au fost multe agenţii care s-au temut că noi nu le vom înţelege conceptul creativ, dar nu a fost deloc aşa, spune Erkko Mannila, TBWA Helsinki.
Cele trei mini-interviuri, realizate de Carmen Andronache pentru paginademedia.ro:
Igor Lutz, BBDO Moscova: Publicitatea din România este la începutul unui drum lung
Carmen Andronache: Cum vi s-au părut campaniile înscrise în concurs?
Igor Lutz: Au fost destul de interesante, dar am avut şi ceva dezamăgiri, cum ar fi faptul că nu au fost suficiente lucrări înscrise în concurs şi multe dintre ele nu au fost prezentate, fapt care ne-ar fi ajutat în înţelegerea contextului cultural.Puteţi numi câteva dintre caracteristicile de baza ale unei campanii de succes pe care nu le-aţi vazut în campaniile prezentate ?
Cred că este important să-ţi cunoşti ţinta, produsul, să ştii ce vinzi şi să ştii cum să ajungi la publicul tău. Cam astea ar fi ingredientele unei campanii de succes. Din punctul meu de vedere una dintre cele mai mari greseli este faptul ca uneori se pune mai mult accentul pe creativitate decât pe eficienţă.Cum aţi perceput acele campanii care au avut puternice influenţe locale?
Ca o persoană dinafara culturii eu am încercat să înţeleg cât mai bine aceste campanii, nu le-am desconsiderat deloc. Din contră, am încercat să inţeleg viziunea celor care le-au creat şi sursele de inspiraţie. Totuşi cred că este mai bine să rămâi simplu si clar.Aţi observat vreun semn al crizei in campaniile pe care le-aţi văzut?
Unele campanii s-au folosit de tema crizei ca să atrăgă publicul ceea ce nu este rău dacă consumatorii sunt interesaţi de acest subiect, dar eu cred că ar trebui să vină cu ceva mai original.Vedeţi criza şi ca pe o oportunitate ?
Pentru mine contează cum priveşti situaţia, dacă o priveşti din perspectivă bună s-ar putea să iasă chiar ceva bun.Cum apreciaţi publicitatea din România după ce aţi văZut campaniile din această competiţie?
Cred că publicitatea din România este la începutul unui drum lung şi încă mai are multe de învăţat. Este adevărat că eu vorbesc acum doar din perspectiva acestor campanii pentru că nu cunosc întreaga industria, dar din ce am văzut doar10% dintre lucrările înscrise mi-au plăcut cu adevărat.
Samuel Akesson Fallon London: ar trebui să încerce să nu mai imite campaniile de succes din afară
Cum vi s-au părut campaniile din această competiţie?
Unele au fost chiar bune, altele cam amatoare. Cele mai bune lucrări le-am întâlnit la categoriile publicităţii neconvenţionale precum campanii integrate, online în timp ce spoturile TV şi printurile nu au fost suficient de originale. Cred că ar trebui să încerce să nu mai imite campaniile de succes din afară pentru că asta este cea mai proastă soluţie. Imitarea campaniilor de la Cannes nu le poate aduce nimic bun pentru că românii au nevoie să li se vorbească pe limba lor.Cum aţi caracteriza publicitatea din România după ce aţi văzut lucrările înscrise în competiţie?
Cred că ar oamenii din publicitatea românească ar trebuie să fie mult mai încrezători în propriile lor surse de inspiraţie. Am văzut destul de multe lucrări care semănau cu ceea ce se face pe pieţe mult mai mari, precum cea din Marea Britanie.Care sunt principalele difereneţe dintre publicitatea românească şi cea internaţională?
Nu cred că există diferenţe importante, la urma urmei comunicarea este internaţională chiar dacă fiecare ţară are propria sa identitate culturală.Ca o persoană din afara României cum aţi perceput acele lucrări a căror idee creativă era puternic înrădăcinată în cultura locală?
Este posibil ca fiecare dintre membrii juriului să nu fi înţeles pe deplin mesajul transmis de unele campanii, dar le-am discutat între noi şi cred că am judecat corect. Unele agenţii şi-au trimis oameni ca să le explice. Asta a fost un lucru bun, dar la urma urmei fiecare lucrare trebuie să vorbească de la sine.Crezi că este vreo legătură între criza economică şi creativitatea publicitarilor?
Cred că trebuie să fii mult mai atent la cum cheltuieşti banii, dar asta trebuie să dea naştere la idei noi, la cum să foloseşti massmedia cât mai inventiv cu putinţă. Eu cred că asta e partea bună pentru că nu te mai poţi baza doar pe simpla difuzare a unui spot.
Erkko Mannila, Executive TBWA Helsinki: Nu pot să-ţi ascund că se putea şi mai bine
Cum vi s-au părut campaniile din această competiţie?
La nivel general nu pot să-ţi ascund că se putea şi mai bine, dar cele care au ieşit câştigătoare sunt într-adevăr foarte bune. Ideile mi-au plăcut, dar execuţiile nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor mele.Cum aţi perceput campaniile cu o puternică influenţă culturală locală?
Din cele aproximativ 200 de campanii cred că au fost doar una sau două pe care chiar nu le-am înţeles. De exemplu spoturile Anti-Dinamo şi Anti-Steaua nu mi-a fost deloc greu să le înţeleg pentru că în orice ţară sunt cel puţin două echipe de sport rivale. Probabil au fost multe agenţii care s-au temut că noi nu le vom înţelege conceptul creativ, dar nu a fost deloc aşa.
Spotul Anti-Dinamo
Spotul Anti-Steaua
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
Trimite un comentariu