SECŢIUNE SPONSORIZATĂ. Asociat cu incapacitatea de a respira, cu tusea şi respiraţia şuierătoare, astmul este una dintre cele mai răspândite afecţiuni atât în rândul copiilor, cât şi al adulţilor. Potrivit datelor Societăţii Române de Pneumologie, aproximativ 5% dintre români suferă de astm bronşic, numărul acestora fiind în continuă creştere.
Care sunt cauzele apariţiei acestei afecţiuni, cum se manifestă şi cum poate fi ţinută sub control aflaţi de la specialiştii MedLife în rândurile de mai jos.
Astmul bronşic este o afecţiune inflamatorie cronică a căilor aeriene, caracterizată prin probleme respiratorii recurente, precum dispneea (dificultatea de respiraţie, predominantă in expir), respiraţia şuierată, lipsa de aer, apăsare in piept şi tuse persistentă, simptome care se agravează in timpul nopţii sau dimineaţa.
De multe ori, cauza precisă a astmului este dificil de identificat, deoarece „are o serie de factori
- predispozanţi (boli atopice – rinita alergică, dermatita atopică, urticaria; teste cutanate pozitive la alergeni, imunoglobulina E totală şi specifică in doze mari, in sange),
- cauzali (alergeni de interior – acarieni, animale, gandaci, fungi; alergeni de exterior – polenuri; medicamente – aspirina şi alte antiinflamatoare nesteroidiene; expunere la diferite substanţe – prelucrarea lemnului, bumbacului, cauciucului, panificaţia, producerea detergenţilor, industria plasticului, vopsitorie, ferme de păsări)
- adjuvanţi (fumatul pasiv, poluanţi aerieni din zonele intens urbanizate, poluanţi rezultaţi din arderea produselor petroliere, poluanţi aerieni de interior)”, explică dr. Maria Dede, medic specialist pneumologie, Hyperclinica MedLife Titan.
Feţele astmului
Astmul poate avea mai multe forme,in funcţie de factorii declanşatori, dar şi de severitatea clinico-funcţională a bolii, completează dr. Maria Dede.
Din prima categorie face parte:
„Astmul alergic (prin expunerea la un alergen), profesional (agravarea simptomelor la locul de muncă şi ameliorarea lor in weekenduri şi vacanţe), indus de aspirină (simptomele apar la ingestiaaspirinei şi pot duce la crize puternice), la sulfiţi (simptomele se agravează după consumul de băuturi şi alimente conservate care conţin sulfiţi), la beta-blocante (folosite in tratamentul afecţiunilor cardiace), la iritanţi chimici (fumat, spray-uri cosmetice cu arome puternice), tusiv (tuse persistentă), indus de infecţii respiratorii, indus de efort fizic (cel mai frecvent factor declanşator de simptome specifice), asociat cu rinită şi astmul asociat cu refluxul gastro-esofagian (necesită tratarea ambelor afecţiuni).
In funcţie de severitatea clinicofuncţională, astmul poate fi: intermitent (asimptomatic pe perioade variabile şi cu scurte exacerbări, care apar rar), persistent uşor (simptome nocturne care apar de mai mult de două ori pe lună, cu exacerbări de durată mai lungă), persistent moderat (simptome diurne şi/sau simptome nocturne săptămanale, exacerbări care durează cateva zile), persistent sever (simptome diurne continue, cu limitarea activităţii fizice, simptome nocturne frecvente şi exacerbări frecvente)”, susţine specialistul in pneumologie din cadrul Hyperclinicii MedLife Titan.
Cum descoperim astmul?
Pentru a confirma suspiciunea clinica de astm, după ce discută cu pacientul şi identifică simptomele specifice, frecvenţa cu care apar, după ce asociază anumiţi factori declanşatori şi analizează istoricul personal sau familial de boli atopice, medicul recomandă efectuarea spirometriei cu test bronhodilatator (se măsoară funcţia pulmonară pentru a dovedi ingustarea bronhiilor), o investigaţie uşor de efectuat, care, de cele mai multe ori, evidenţiază obstrucţia bronşică şi caracterul reversibil al acesteia, după administrarea unui medicament bronhodilatator.
De asemenea, este o investigaţie extreme de utilă pentru a aprecia gravitatea bolii şi pentru a urmări răspunsul la tratament.
„O spirometrie normală nu infirmă diagnosticul de astm, atunci cand simptomele sunt sugestive (in perioadele asimptomatice, spirometria poate fi normală), de aceea medicul poate recomanda investigaţii suplimentare (teste de provocare bronşică, PEF-metrie, teste alergologice, pletismografie cu determinarea rezistenţei la flux in căile aeriene, măsurarea transferului gazos prin membrana alveolocapilară).
De asemenea, pentru a diagnostica boli asociate astmului, dar care pot agrava simptomele astmatice sau care pot impiedica obţinerea unui control al bolii, medicul poate recomanda un consult ORL, eventual investigarea prin CT a sinusurilor paranazale, dar şi evaluarea gastroenterologică pentru boala de reflux gastroesofagian”, explică dr. Daniela Balbuzan, medic specialist pneumologie in cadrul Hyperclinicii MedLife Băneasa.
Cum respiră un pacient cu astm?
Un pacient cu astm nu respiră asemenea unui om sănătos. „Respiraţia normală este un act reflex involuntar dobandit la naştere şi se produce in permanenţă, asigurand nivelul de oxigen necesar organismului şi eliminand dioxidul de carbon produs de metabolismul celular. Aşadar, o persoană sănătoasă respiră spontan, fără niciun efort şi fără să conştientizeze procesul de respiraţie. O persoană adultă, in condiţii de repaus, efectuează 14-18 mişcări respiratorii/minut, iar frecvenţa lor creşte in timpul activităţilor fizice musculare”, explică dr. Maria Dede, medic specialist pneumologie in cadrul Hyperclinicii MedLife Titan.
„In cazul persoanelor cu astm, căile aeriene sunt obstrucţionate din una sau mai multe cauze: bronhospasm, edem al peretelui bronşic, exudat inflamator intrabronşic şi hipersecreţie de dopuri mucoase care blochează bronhiile.
Aşadar, la persoanele cu astm fluxul de aer expirat este limitat. In plămani rămane un volum de aer rezidual care nu conţine oxigen şi care <<incarcă>> suplimentar plămanii.
Astfel, se intră intr-un cerc vicios, care generează o respiraţie superficială, cu afectarea ambilor timpi respiratori şi cu prelungirea expirului mai mult decat inspirul, ceea ce genereză dispneea, adică respiraţia dificilă, cu sete de aer”, completează dr. Maria Dede, medic specialist pneumologie.
Criza de astm şi spitalizarea
Dacă simptomele clasice ale astmului sunt mai uşor de controlat, crizele specifice bolii sunt, in schimb, o sursă permanentă de teamă.
„Din cauza inflamaţiei, secreţia de mucus creşte, căile respiratorii se ingustează şi astfel apar dificultăţile in respiraţie care, uneori, sunt exacerbate.
In aceste cazuri, trebuie să vă administraţi medicaţia de salvare (medicamentele pentru crize) şi, dacă aveţi posibilitatea, să vă măsuraţi debitul expirator de varf – PEF (cat aer iese din plămani după o expiraţie rapidă şi puternică), ale cărui valoare si variaţie sunt extrem de importante in aprecierea controlului astmului.
Dacă simptomele persistă, puteţi repeta administrarea medicaţiei de criză (bronhodilatatorul de scurtă durată) la 20 de minute in prima oră şi apoi să vă prezentaţi la consult in ambulator”, explică dr. Daniela Balbuzan, medic specialist pneumologie.
Scăderea PEF poate preceda cu ore sau chiar zile simptomele crizei de astm, astfel incat se consideră că poate prevesti inrăutăţirea bolii.
„In cazul in care folosiţi medicaţia de criză mai mult de două ori pe săptămană sau cand apar frecvent crize nocturne, trebuie să vă prezentaţi la medicul specialist pentru a modifica tratamentul de fond.
Dacă simţiţi că nu mai aveţi aer cand sunteţi in repaus sau in cursul nopţii, dacă respiraţi de peste 20 ori/minut, vorbiţi numai in propoziţii scurte, aveţi o expiraţie prelungită, trebuie să mergeţi de urgenţă la medic. Uneori, tratamentul exacerbărilor trebuie făcut in spital, iar in cazuri severe este necesară internarea la terapie intensivă”, completează dr. Daniela Balbuzan, medic specialist pneumologie.
Astmul se poate vindeca?
Fiind o boală cronică, astmul nu se vindecă, dar poate fi controlat cu măsuri adecvate, astfel că persoanele cu această afecţiune pot trăi normal şi pot avea o viaţă activă.
„Tratamentul medicamentos in astm variază de la o persoană la alta, fiind individualizat in funcţie de severitatea bolii, prezenţa comorbidităţilor, posibilităţile pacientului de inţelegere şi cooperare, dar şi de preferinţele acestuia in aplicarea tratamentului”, potrivit dr. Marina Lazăr, medic specialist pneumologie in cadrul Hyperclinicii MedLife Favorit.
Pe langă tratament, controlul bolii mai este posibil şi prin urmarea catorva reguli simple, enumerate de dr. Marina Lazăr:
• identificaţi şi evitaţi factorii declanşatori ai crizelor astmatice;
• incercaţi să inţelegeţi tehnica inhalatorie de administrare a medicaţiei antiastmatice;
• nu intrerupeţi tratamentul cu medicamentele de fond (de control), decat cu recomandarea medicului, chiar dacă simptomele s-au ameliorat;
• invăţaţi să recunoaşteţi criteriile de control ale astmului: simptome diurne uşoare (nu mai mult de două ori pe săptămană), fără limitări in activităţile zilnice obişnuite, fără treziri nocturne din cauza simptomelor, folosirea medicaţiei de criză (nu mai mult de două ori pe săptămană), funcţie pulmonară normală la monitorizarea PEF, fără agravări ale astmului in ultimul an. Pentru a afla toate aceste informaţii, puteţi utiliza chestionarul privind controlul astmului (ACT) ;
• mergeţi la control ori de cate ori vă spune medicul. Ritmul de monitorizare este variabil, in funcţie de severitatea bolii.
Acupunctura, o terapie alternativă în astm
Cei care caută şi alte soluţii de tratare a astmului pot apela, cu incredere, la acupunctură, domeniu care consider mai multe organe implicate in determinarea astmului (ficatul, splina, pancreasul şi rinichiul).
„Pe suprafaţa corpului există puncte de alarmă (P1 ,Vu 13), care devin sensibile la palpare cu mult inaintea declanşării astmului bronşic, acest fapt fiind un semnal de alarmă care poate ajuta la prevenţie. Acupunctura poate fi folosită ca uniterapie, terapie asociată sau complementară in prevenirea şi tratamentul astmului bronşic şi ale problemelor asociate (sinuzita, rinita).
Există puncte de acupunctură, cum ar fi VC22,VU40, care pot fi utile chiar şi in crizele de astm. Pe langă reglarea secreţiei bronşice şi a reacţiilor alergice, acupunctura poate stimula regenerarea ţesutului pulmonar şi poate contribui la imbunătăţirea imunităţii, precum şi la creşterea eficienţei tratamentului antibiotic şi antiinflamator”, explică dr. Teodor Coldea, medic primar medicină sportivă, cu competenţe in medicina tradiţională chineză – acupunctură şi medicină ayurvedică in cadrul Diviziei de medicină alternativă MedLife.
Chiar dacă nu se vindecă, fiind o boală cronică, e important să inţelegem că astmul poate fi supravegheat, fapt care ne permite să avem o viaţă normală. Nu uitaţi: controlaţi-vă astmul!
Trimite un comentariu