RUBRICĂ SPONSORIZATĂ. Alimentaţia nepotrivită, mesele rapide, stilul de viaţă dezorganizat, stresul sunt doar câteva dintre caracteristicile vieţii moderne.
De cele mai multe ori, aceşti factori ajung să-şi pună amprenta asupra sănătăţii noastre, gastrita fiind una dintre cele mai frecvente consecinţe.
Cum putem recunoaşte această afecţiune, cum o diagnosticăm şi cum putem preveni apariţia sau agravarea ei aflaţi de la dr. Carmen Ruxandra Posoiu, medic specialist în gastroenterologie la Centrul de Excelenţă în Gastroenterologie – Hyperclinica MedLife Favorit.
Gastrita este o afecţiune caracterizată prin inflamaţia mucoasei gastrice, având cauze multiple (bacteriană, medicamentoasă, etanolică, cauzată de stres etc.). Afecţiunea poate apărea brusc (gastrita acută) sau se poate dezvolta în timp (gastrita cronică).
În anumite cazuri, poate să ducă la ulcer şi să determine un risc crescut pentru cancerul de stomac. Însă pentru majoritatea persoanelor, gastrita nu reprezintă o problemă severă de sănătate şi răspunde rapid la tratamentul corespunzător şi la schimbarea dietei.
Simptomele gastritei sunt: durere, uneori cu caracter de arsură, „în capul pieptului”, influenţată de alimentaţie (se poate agrava sau se poate calma după mese), greaţă, vărsături, senzaţie de „plin” sau de balonare în abdomenul superior.
De cele mai multe ori, la pacienţii mai tineri (sub 45 de ani) şi fără simptome sau semne de alarmă, medicul va putea pune diagnosticul prezumtiv de gastrită pe baza anamnezei şi a examenului fizic.
În funcţie de tipul şi de durata simptomelor, pot fi necesare investigaţii precum: testarea prezenţei bacteriei Helicobacter Pylori prin diferite metode: test serologic, fecal, respirator, biopsie, endoscopie digestivă superioară, tranzit baritat.
Tratamentul gastritei se stabileşte în funcţie de factorul declanşator al acesteia. Gastrita acută cauzată de medicamentele antiinflamatoare sau de alcool se ameliorează în primul rând prin întreruperea administrării acestora. Gastrita cronică cauzată de bacteria Helicobacter Pylori se tratează cu antibiotice.
În majoritatea cauzelor, sunt necesare medicamente care inhibă producerea de acid la nivelul stomacului (antisecretorii gastrici), care ameliorează simptomele şi permit vindecarea mucoasei gastrice.
Netratată, gastrita poate avea complicaţii precum ulcerul sau sângerarea mucoasei stomacului. Rareori, anumite forme de gastrită cronică pot creşte riscul de cancer de stomac, în special dacă apar modificări, aşa cum se întâmplă în cazul gastritei atrofice (are loc atrofierea, subţierea mucoasei gastrice, care poate duce în timp la modificarea celulelor gastrice).
Pentru a preveni apariţia sau agravarea gastritei trebuie să evitaţi:
• Consumul de alcool
• Fumatul
• Prăjelile, rântaşurile
• Fasolea uscată, varza, maioneza, salata de vinete
• Carnea de oaie, porc, raţă, gâscă
• Şunca, caltaboşul, piftia, chifteluţele marinate, sarmalele, cârnaţii condimentaţi, mititeii
• Condimentele (ardei iute, sare de lămâie, muştar, ceapă crudă, usturoi, piper, ketchup), murături, lămâi, oţet etc.
• Dulciurile concentrate (dulceaţă, gem, prăjituri, marmeladă, miere, rahat, ciocolată)
• Legumele şi fructele crude (nefierte) – se pot mânca sub formă de soteuri şi compoturi
• Cafeaua, băuturile care conţin cofeină, pizza, mâncărurile de tip fast food, apa minerală carbogazoasă
• Grăsimea animală (unt, smântână, slănină, untură), afumăturile
• Mâncărurile fierbinţi sau foarte reci
• Mesele prea rare şi bogate (se recomandă 4-5 mese pe zi mai reduse cantitativ).
Se pot consuma, în funcţie de gradul de toleranţă:
• Supe şi ciorbe de legume, cu sau fără borş
• Cartofi natur sau piure
• Lapte, lactate, brânzeturi slabe
• Carne fiartă sau friptă (nu prăjită)
• Soteuri de legume
• Plăcinte fără grăsime
• Tocăniţe fără prăjeală
• Compoturi nu foarte dulci
• Apă plată
• Pâine veche de o zi (nu foarte proaspătă)
• Condimente precum mărar, pătrunjel, leuştean
• Mâncarea poate fi sărată normal (dacă pacientul nu suferă de o altă afecţiune în care regimul este fără sare).Nu se vor administra medicamente iritante pentru mucoasa gastrică din clasa antiinflamatoarelor non-steroidiene (ibuprofen, diclofenac, ketonal etc.) şi nici aspirină.
De asemenea, un factor deosebit de important de luat în calcul este stresul zilnic. Stresul, anxietatea, lipsa de odihnă agravează simptomele gastritei şi trebuie găsite modalităţi pentru a le evita, pe cât posibil.
Dr. Carmen Ruxandra Posoiu, medic
specialist în gastroenterologie
la Centrul de Excelenţă în
Gastroenterologie – Hyperclinica
MedLife Favorit.
Trimite un comentariu