Dan Diaconescu, condamnat la cinci ani şi şase luni de închisoare

ACTUALIZARE 12.30. Dan Diaconescu, cinci ani şi şase luni de închisoare, relatează televiziunile de ştiri. Decizia este definitivă. Justiţia i-a interzis lui Dan Diaconescu să mai lucreze în presă.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti s-au pronunţat astăzi în dosarul în care Dan Diaconescu este acuzat de şantajarea mai multor persoane printre care şi a primarului comunei arădene Zărand, notează Adevărul.

Potrivit ziarului Adevărul, procurorii anticorupţie au cerut majorarea pedepselor date de Judecătoria Sectorului 1 în acest caz, maximul prevăzut de lege pentru această infracţiune fiind de şapte ani.

CONTEXT. Pe 18 decembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1, care a judecat fondul dosarului, l-a condamnat pe Diaconescu la trei ani de închisoare cu executare. Din această pedeapsă ar urma să se scadă zilele în care acesta a fost în arest preventiv, respectiv perioada 22-25 iunie 2010.

În acelaşi dosar, Dorel Petru Pârv a primit tot trei ani de închisoare cu executare, iar Mitruş Ghezea a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

DNA a cerut majorarea pedepselor dispuse la fondul dosarului, pe motiv că „sentinţa este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor", scrie Adevarul.

„Solicităm instanţei de control judiciar admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei apelate, iar în rejudecare majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor", arată DNA.

DNA: Diaconescu şi Ghezea sunt „persoane instruite şi perfect integrate în societate"

Procurorii şi-au argumentat cererea demontând, printre altele, circumstanţa atenuantă explicată de instanţă prin aceea că Diaconescu şi Ghezea sunt „persoane instruite şi perfect integrate în societate".

„Caracteristica inculpaţilor de 'persoane instruite' nu convinge ca un element în favoarea acestora cât timp instrucţia superioară presupusă în sarcina lor nu a acţionat ca un element de cenzură de natură a împiedica săvârşirea infracţiunilor şi nici ca o moralitate superioară aptă să trezească în conştiinţa acestora regretul faptelor comise nici după săvârşirea acestora şi nici măcar după descoperirea lor. Din contră, acest grad de instruire a permis inculpaţilor abordarea infracţiunii de şantaj dintr-o perspectivă inedită şi anume aceea a ameninţărilor aduse părţilor vătămate prin intermediul mijloacelor mass-media", susţine DNA.

În acelaşi context, anchetatorii au arătat că inculpaţii, sub pretextul de anchete jurnalistice, „nu au ezitat să ameninţe părţile vătămate cu divulgarea de date compromiţătoare în schimbul unor sume de bani, ferm convinşi că faptele lor nu vor face obiectul vreunei investigaţii judiciare inclusiv prin interpretarea în favoarea personală, iar nu în favoarea societăţii a principiului libertăţii presei şi a libertăţii de opinie".

Pe de altă parte, DNA a precizat că o conduită normală nu poate fi convertită automat şi numai prin ea însăşi într-o conduită excepţională pentru a fi valorificată ca o circumstanţă atenuantă. "Atitudinea de consideraţie faţă de lege dovedită prin respectarea normelor juridice reprezintă conduita normală în societate a oricărei persoane", subliniază procurorii.