Să luăm de la cablişti şi să dăm la televiziuni. Un membru CNA propune un „fond audiovizual” care să ajute televiziunile româneşti

Valentin Jucan, membru CNA, propune instituirea, prin lege, a unui „fond audiovizual” ce ar trebui să ajungă la primele 10 posturi declarate libere la retransmisie. Jucan a adresat astăzi o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Victor Ponta, prin care propune un proiect de ordonanţă de urgenţă.

„Pentru alinierea României la normele Uniunii Europene, în sprijinul programului de trecere a televiziunilor la digitalizare, Guvernul va adopta o Ordonanţă în care textul pe care vi-l propun poate fi inclus.”, a motivat Valentin Jucan propunerea sa.

„Cu siguranţă acestea (televiziunile - n.r.)  vor reveni la normalitate, decenţă, respect pentru public, iar taxele şi impozitele pe care acestea le datorează statului vor putea fi achitate”, a mai precizat Jucan.

De unde ar proveni banii din „Fondul audiovizual”? „ Prin colectarea, anuală, a unei contribuţii de 5% din veniturile realizate de distribuitorii care retransmit servicii de programe (companii de cablu - n.r.) de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice, precum şi din taxele percepute de Consiliu pentru eliberarea licenţelor audiovizuale, prelungirea valabilităţii licenţelor audiovizuale şi eliberarea avizelor de retransmisie.”, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă.

Cine se ocupă de strângerea banilor. „Consiliul va urmări şi va asigura încasarea resurselor financiare din care se constituie Fondul audiovizual, precum şi distribuirea acestora către posturile de televiziune, potrivit dispoziţiilor art. 21⁶ din prezenta lege”. „Consiliul este autorizat să stabilească, prin decizie, procedura de încasare a resurselor financiare ale Fondului audiovizual şi de distribuire a acestora către beneficiari.”

Unde ajung banii colectaţi. „Sumele colectate în Fondul audiovizual vor fi virate, în mod egal, prin decizie a Consiliului, în contul şi în beneficiul posturilor private de televiziune care furnizează servicii de programe cu caracter generalist, ori de ştiri, informaţii şi dezbaterii, declarate libere la retransmisie, fără condiţionări tehnice sau financiare şi care se bucură de un interes public semnificativ, fiind situate pe primele 10 poziţii ocupate în lista must carry, stabilita potrivit dispoziţiilor art. 82 din prezenta lege, de către televiziunile cu caracter generalist, ori de cele de ştiri şi dezbaterii”, arată proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Spre exemplu, primele posturi declarate libere la retransmisie în 2015 sunt Antena 1, Kanal D, Antena 3, Romania Tv, Prima TV, Naţional TV, B1 TV, Realitatea TV, Antena Stars şi Digi24.

Scrisoarea integrală, în continuare:

Domnului Klaus Werner IOHANNIS, Preşedintele României

Domnului Victor PONTA, Prim-ministru

Stimaţi domni,

Am convingerea că aveţi toate datele referitoare la situaţia financiară în care se află majoritatea televiziunilor importante din România, fie ele generaliste sau axate pe ştiri şi dezbateri.
Din punct de vedere legislativ sau a politicilor fiscale, dezvoltarea audiovizualului din România nu a beneficiat niciodată de sprijinul necesar din partea Executivului sau a Legislativului. Această lipsă de viziune şi de reacţie la aglomerarea spaţiului în care televiziunile îşi desfăşoară activitatea ne poziţionează acum în situaţia de a constata incapacitatea acestora de a mai funcţiona în spiritul a ceea ce înseamnă presă independentă.

Piaţa de publicitate suferă transformări majore, o parte importantă fiind transferată în mediul on-line. Veniturile televiziunilor sunt tot mai mici iar goana după rating/venituri creează programe care exhibă lipsa de moralitate şi decenţă. Informarea corectă a publicului este, de prea mult timp, o normă aplicată în funcţie de disponibilitatea "sursei" de finanţare a postului de televiziune.

Insolvenţa şi falimentul unor televiziuni importante nu pot fi abordate precum ieşirea de pe piaţă a unor firme nesemnificative.

Consider că, deja, timpul se scurge în defavoarea posturilor de televiziune, existând riscul să ajungem în situaţia unui colaps audiovizual, încununat şi de un faliment al postului public de televiziune - TVR.
În aceste condiţii, proiectele majore ale României şi dezbaterile publice necesare pentru consolidarea conştiinţei colective în legătură cu reformarea statului vor fi fundamental afectate.
În calitate de garant al interesului public, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, vă propun un prim pas în sprijinul televiziunilor din România, înainte ca acestea să dispară sau să îşi piardă definitiv încrederea publicului. Proiectul de Ordonanţă de urgenţă pe care îl supun atenţiei domniilor voastre reprezintă sprijinul aşteptat de televiziuni.

Pentru alinierea României la normele Uniunii Europene, în sprijinul programului de trecere a televiziunilor la digitalizare, Guvernul va adopta o Ordonanţă în care textul pe care vi-l propun poate fi inclus.

Dumneavoastră, domnule Prim-ministru, puteţi face primul pas spre salvarea televiziunilor.

Cu siguranţă acestea vor reveni la normalitate, decenţă, respect pentru public, iar taxele şi impozitele pe care acestea le datorează statului vor putea fi achitate.

Valentin-Alexandru JUCAN

MEMBRU ÎN
CONSILIUL NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI
PROIECT

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare

În temeiul art. 115 alin. 4 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta Ordonanţa de urgenţă.

Art. I
Legea audiovizualului nr. 5004/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. După articolul 17, alineatul (4), se introduc două noi alineate (41) şi (42), cu următorul conţinut:
(41)
Consiliul va urmări şi va asigura încasarea resurselor financiare din care se constituie Fondul audiovizual, precum şi distribuirea acestora către posturile de televiziune, potrivit dispoziţiilor art. 216 din prezenta lege.
(42)
Consiliul este autorizat să stabilească, prin decizie, procedura de încasare a resurselor financiare ale Fondului audiovizual şi de distribuire a acestora către beneficiari.
2. După articolul 20, se introduc trei noi articole, cu următorul conţinut:
Art. 211
Pentru asigurarea libertăţii de informare, a diversităţii de opinie şi a pluralismului în domeniul serviciilor de televiziune, precum şi pentru susţinerea programelor de educativ-culturale, se instituie Fondul audiovizual.
Art. 212
(1) Fondul audiovizual se constituie prin colectarea, anuala, a unei contribuţii de 5% din veniturile realizate de distribuitorii care retransmit servicii de programe de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice, precum şi din taxele percepute de Consiliu pentru eliberarea licenţelor audiovizuale, prelungirea valabilităţii licenţelor audiovizuale şi eliberarea avizelor de retransmisie.
(2) Cuantumul taxelor prevăzute la alin. 1 se stabileşte prin Hotărâre de Guvern la propunerea Consiliului; taxele pot fi reactualizate anual.
Art. 213
(1) Distribuitorii care retransmit servicii de programe de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice sunt obligaţi să transmită, până la data de 31 mai a anului curent, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie a anului precedent, datele oficiale privind veniturile realizate prin retransmisia programelor de televiziune furnizate utilizatorilor finali.

(2) Pe baza datelor transmise potrivit dispoziţiilor alineatului 1, distribuitorii care retransmit servicii de programe de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice vor depune la Consiliul Naţional al Audiovizualului, într-un cont special deschis la trezoreria Municipiului Bucureşti, până la data de 30 iunie, contribuţia de 5% din veniturile realizate prin retransmisia programelor de televiziune către utilizatorii finali.

Art. 214
(1) Sumele datorate pentru contribuţia prevăzută de dispoziţiile art. 212 alin. 1 reprezintă cheltuială deductibilă la calculul profitului impozabil.
(2) Contribuţiile prevăzute la alin. 1 se aplică asupra totalului veniturilor realizate din care s-a dedus taxa pe valoarea adăugata aferentă.

Art. 215
(1) Pentru virarea cu întârziere a sumelor ce constituie contribuţia la Fondul audiovizual, de către distribuitorii care retransmit servicii de programe de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice, Consiliul va percepe dobânzi şi penalităţi de întârziere, în conformitate cu prevederile legale privind regimul impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat.
(2) Pentru urmărirea şi realizarea încasării contribuţiilor datorare Fondului audiovizual, Consiliul este autorizat să aplice procedurile de executare silită, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
(3) Dobânzile şi penalităţile de întârziere, încasate în conformitate cu dispoziţiile alin. 1, constituie surse la Fondul audiovizual şi se utilizează potrivit prevederilor art. 216.

Art. 216
Sumele colectate în Fondul audiovizual vor fi virate, în mod egal, prin decizie a Consiliului, în contul şi în beneficiul posturilor private de televiziune care furnizează servicii de programe cu caracter generalist, ori de ştiri, informaţii şi dezbaterii, declarate libere la retransmisie, fără condiţionări tehnice sau financiare şi care se bucură de un interes public semnificativ, fiind situate pe primele 10 poziţii ocupate în lista must carry, stabilita potrivit dispoziţiilor art. 82 din prezenta lege, de către televiziunile cu caracter generalist, ori de cele de ştiri şi dezbaterii.
3. După articolul 91, se introduce un nou articol, 911 cu următorul conţinut:
Art. 911
Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 50.000 lei şi 100.000 lei nerespectarea de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune a obligaţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor art. 213.

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Potrivit articolului 31 alineatul 2 din Constituţia României, autorităţile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
În acelaşi timp, alineatul 4 al aceluiaşi articol, precum şi Legea audiovizualului nr. 504/2002 cu modificările şi completările ulterioare, obligă mijloacele de informare în masă, publice şi private, să asigure informarea corectă a opiniei publice.

Pe de altă parte, pentru garantarea şi exercitarea efectivă a libertăţii de exprimare, ca drept fundamental şi caracteristică esenţială a existenţei şi funţionării democratice a societăţii româneşti, posturile private de televiziune au un rol important. Spre deosebire, însa, de serviciile publice de televiziune, a căror funcţionare este asigurată prin colectarea, potrivit legii, a taxei Radio – TV, precum şi prin alocaţii financiare asigurate de la bugetul de stat, posturile de televiziune cu capital privat îşi asigură sursele de finanţare din difuzarea, în limitele legale, a comunicărilor comerciale audiovizuale, îndeosebi a publicitatii.

În ultimii ani, pe fondul crizei economice, piaţa de publicitate a cunoscut scăderi considerabile şi, în acelaşi timp, numărul radiodifuzărilor a crescut semnificativ, ceea ce a generat diminuarea drastică a sumelor obţinute din difuzarea publicităţii de către radiodifuzorii privaţi, cu consecinţe ce pot genera intrarea în insolvenţă sau chiar lichidarea activităţii societăţilor comerciale titulare de licenţe audiovizuale.

La nivel european, precum şi în România, posturile private de televiziune au un rol public major pentru democraţie – în special prin asigurarea libertăţii de informare, a diversităţii de opinie şi a pluralismului, precum şi pentru educaţie, cultură şi divertisment.

Programele furnizate de posturile private de televiziune ajung la cunoştinţa şi în atenţia publicului îndeosebi prin retransmisia programelor audiovizuale de către furnizorii de asemenea servicii, prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice, inclusiv a celor care utilizează exclusiv spectrul radio. Potrivit datelor statistice furnizate de Autoritatea Naţionala pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), numărul abonaţilor la serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale este de peste 6 milioane de gospodarii, numărul abonaţilor fiind în creştere, îndeosebi la serviciile furnizate prin intermediul reţelelor de cablu şi la reţelele satelit de tip DTH (direct to home). Rata de acoperire, la nivelul gospodăriilor populaţiei, prin reţelele de servicii de retransmisie a programelor de televiziune este de peste 85%.

Corelativ cu dezvoltarea reţelelor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, cele mai importante dintre posturile private de televiziune, cu caracter generalist ori cu specific de ştiri, informaţii şi dezbateri, s-au declarat, în conformitate cu dispoziţiile Legii audiovizualului şi ale Directivei europene privind „serviciul universal”, libere la retransmisie, fără condiţionări tehnice sau financiare, ceea ce dă posibilitatea operatorilor economici care asigură serviciile de retransmisie să preia şi să retransmită către cetăţeni, în mod gratuit, conţinutul programelor difuzate de televiziunile private incluse, potrivit legii, în lista „must carry”.

Având in vedere scăderea drastică a sumelor obţinute de către principalele posturi de televiziuni, din difuzarea de publicitate, precum şi faptul că furnizorii de servicii de retransmisie obţin venituri importante prin retransmisia gratuită a programelor televiziunilor private ce s-au declarat libere la retransmisie, prin prevederile prezentei Ordonanţe de urgenţă, care completează dispoziţiile Legii audiovizualului, se instituie Fondul audiovizual prin intermediul căruia să se asigure un sprijin financiar pentru acele televiziuni cu capital privat care se bucură, în rândul telespectatorilor de interes şi audienţă importante.

Resursele ce vor constitui Fondul audiovizual sunt constituite dintr-o contribuţie anuală de 5% din veniturile realizate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice care retransmit servicii de programe de televiziune prin intermediul acestor retele, precum şi din instituirea unor taxe ce urmează a fi percepute de Consiliul National al Audiovizualului pentru eliberarea licenţelor audiovizuale, prelungirea valabilităţii licenţelor audiovizuale şi eliberarea licenţelor de retransmisie.

În legătură cu instituirea taxelor percepute de Consiliul Naţional al Audiovizualului (C.N.A.) este important de precizat faptul că, în cele mai multe dintre tările membre ale Uniunii Europene, autorităţile din domeniul audiovizualului percep taxe pentru eliberarea licenţelor audiovizuale, prelungirea valabilităţii acestora, ori pentru eliberarea licenţelor de retransmisie. Instituirea acestor taxe nu este în contradictie cu prevederile Directivei 2010/13/UE a Parlamentului european şi a Consiliului (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale). Cuantumul acestor taxe urmeaza sa fie stabilit prin Hotarare de Guvern, la propunerea CNA.

Totodată, instituirea contribuţiei de 5% în sarcina furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor de televiziune este însoţită de două prevederi stimulative potrivit cărora :

- sumele datorare pentru contribuţie reprezintă cheltuială deductibilă la calculul profitului impozabil;
- contribuţia se aplică asupra totalului veniturilor realizate din care s-a dedus taxa pe valoarea adaugată, aferentă.
Ţinând cont de prevederile articolelor 107-109 din Tratatul privind Uniunea Europeana şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (Secţiunea 2- Ajutoarele de stat), instituirea Fondului audiovizual este compatibila cu piaţa internă a Uniunii, deoarece:
- potrivit Directivei 2010/13/UE a Parlamentului european şi a Consiliului (din 10 martie 20101), privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) „serviciile mass-media audiovizuale sunt, în egală măsură, servicii culturale şi servicii economice”, iar importanţa lor pentru societăţile democratice este în creştere, în special prin asigurarea libertăţii de informare a diversităţii de opinie şi a pluralismului, precum şi pentru educaţie şi cultură;
- articolul 107 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeana prevede faptul că, pot fi considerate „compatibile cu piaţa interna” „ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale şi de concurenţă în Uniune, într-o măsură care contravine interesului comun”.