SECŢIUNE SPECIALĂ. Ştim cu toţii cât de chinuitoare poate fi senzaţia aceea când ne dorim să adormim şi nu putem. Oricui i se poate întâmpla, în câte o noapte, să fie nevoit „să numere oile” în aşteptarea dulcelui somn. Însă, dincolo de sentimentul de exasperare pe care îl creează, insomnia are şi o serie consecinţe grave asupra sănătăţii. De altfel, consecinţe negative asupra calităţii vieţii apar şi în cazul celorlalte tulburări de somn frecvent întâlnite, dacă nu sunt tratate adecvat.
În ultimii ani, din ce în ce mai multe persoane tinere se confruntă cu probleme de somn. Cel mai adesea, este vorba despre insomnii, dar frecvente sunt şi manifestările precum sindromul picioarelor neliniştite sau bruxismul (scrâşnitul dinţilor). De asemenea, pentru că numărul tinerilor obezi este în creştere, este tot mai întâlnit fenomenul de apnee în somn (oprirea respiraţiei în timpul somnului), cu efecte asupra sănătăţii şi calităţii vieţii.
Insomnia, mai des simptom decât boală
O persoană care suferă de insomnie are nevoie de mai mult de 30 de minute până să adoarmă, faţă de 5-10 minute cât sunt necesare în mod normal pentru a adormi. „Insomnia este o tulburare calitativă, cantitativă sau mixtă a somnului, manifestată prin dificultăţi de adormire, prin trezire înaintea orei propuse sau printr-un somn superficial, neodihnitor, cu treziri repetate asociate cu dificultatea de a adormi din nou.
În cele mai multe cazuri, insomnia este doar un simptom şi nu un diagnostic, încadrân-du-se în tabloul unei patologii complexe, cum ar fi depresia, anxietatea sau psihoza”, spune medicul specialist psihiatru Florina Răţoi, de la Hyperclinica MedLife Genesys din Arad. La polul opus, hipersomnia se manifestă prin nevoia unor reprize de somn prelungite, de peste nouă ore.
Sindromul care neliniştişteşte picioarele
După cum îi spune şi numele, afecţiunea constă în nevoia imperioasă de a mişca membrele (de obicei, picioarele), din cauza agravării nocturne a unor senzaţii de disconfort – nelinişte, furnicături sau arsură – ce sunt ameliorate prin mişcare.
„Cauzele principale ce duc la apariţia acestui sindrom sunt unele afecţiuni, cum ar fi: anemia feriprivă, alcoolismul cronic, insuficienţa renală cronică , neuropatia periferică, diabetul zaharat, insuficienţa venoasă cronică sau consumul unor medicamente – antidepresive, antipsihotice, antialergice, antihipertensive şi unele sedative”, spune medicul de familie Melinda Mănuilă.
Bruxismul afectează serios dantura
Aproximativ 10% din oameni se confruntă cu bruxismul, scrâşnindu-şi dinţii în timpul somnului. Bruxismul se asociază de multe ori şi cu alte tulburări ale somnului, cum sunt apneea şi vorbitul în somn.
Apneea împiedică refacerea prin somn
De fapt, ce se întâmplă atunci când se opreşte respiraţia în timpul somnului mai mult de zece secunde (apnee)?
Specialiştii în somnologie spun că organismul acelei persoane are o reacţie de trezire, prin întreruperea ciclului de somn în timpul căruia se afla. Iar cum o astfel de trezire se produce în fiecare oră de somn, cam zece minute, cum este specific celor care suferă de apnee, persoana nu mai ajunge să beneficieze de somnul profund, de refacere.
„Pacienţii care suferă de apnee în somn se simt extrem de obosiţi şi sunt somnolenţi în timpul zilei, chiar dacă au respectat numărul orelor de somn pe timpul nopţii. Ei pot acuza dureri de cap şi ameţeală dimineaţa, la trezire, şi sunt, în general, persoane obeze, care sforăie intens şi transpiră excesiv noaptea”, spune medicul de familie Melinda Mănuilă.
Pauzele de respiraţie pe care le face, în somn, o persoană care suferă de apnee au efecte imediate sau pe termen mediu şi lung.
„Apneea în somn netratată, pe lângă accidentele de muncă, rutiere sau casnice care apar din cauza oboselii, poate duce la complicaţii ca hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, tulburările ritmului cardiac, infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale”, mai spune medicul Melinda Mănuilă.
Apnea în somn apare mai frecvent la bărbaţi decât la femei şi, mai rar, poate apărea şi la copii şi adolescenţi.
„Ultima masă a zilei trebuie luată cu două-trei ore înainte de culcare, deci între orele 18.30-21.00. Cina este o masă pe care o vom planifica atent, fiind atenţi la conţinutul ei caloric şi nutritiv.“
Coşmarurile, asociate cu bolile de inimă
Studiile arată că persoanele care au bătăi neregulate ale inimii au un risc de trei ori mai mare de a avea coşmaruri, iar persoanele care acuză dureri în piept au un risc de până la şapte ori mai mare faţă de o persoană fără astfel de probleme.
„Coşmarurile pot fi cauzate de bolile de inimă, ce predispun la probleme respiratorii şi, deci, la oxigenare cerebrală deficitară. De asemenea, ele pot fi un avertisment pentru dezvoltarea migrenelor. Durerile de cap pot apărea în timpul nopţii şi sunt urmate de coşmaruri care implică furie şi agresivitate. Şi medicamentele folosite în tratamentul hipertensiunii arteriale pot favoriza apariţia viselor prin modificarea echilibrului anumitor substanţe chimice din creier”, spune medicul specialist psihiatru Florina Răţoi.
„Prima etapă în stabilirea unei strategii terapeutice eficiente este descoperirea unei posibile cauze şi încadrarea insomniei în tabloul complex al unei posibile patologii psihiatrice.“
Cum "doarme" creierul
Deşi am fi tentaţi să credem că, în timpul somnului, creierul se odihneşte şi nu menţine active decât funcţiile esenţiale pentru supravieţuire, în realitate activitatea lui este foarte complexă şi în timpul nopţii. „S-a observat că, în timpul a putea să ne odihnim, ajungând doar să ne reorganizăm în privinţa somnului.
Iată care ar fi câteva măsuri de igiena somnului:
- Cinaţi cu cel puţin două ore înainte de culcare şi evitaţi băuturile alcoolice.
„La cină, trebuie evitate prăjelile, sosurile, maionezele, brânzeturile fermentate. Persoanele care suferă de nervozitate excesivă sau de anxietate trebuie să evite consumul în exces de cafea, de ceai negru, de băuturi energizante sau carbogazoase care conţin cafeină, respectiv teină”, recomandă medicul primar diabet, nutriţie, boli metabolice Luminiţa Nicolescu, de la Hyperclinica MedLife Genesys din Arad.
- Respectaţi un program de somn - culcaţi-vă şi treziţi-vă la aceleaşi ore;
- Faceţi din propriul dormitor un mediu propice odihnei, fără factori de poluare ori de distragere. Scoateţi, deci, din camera de dormit orice aparatură electronică.
- De asemenea, aerisiţi zilnic dormitorul şi asiguraţi-vă o temperatură de 18-21 de grade Celsius.
- Nu în ultimul rând, răsfăţaţi-vă cu lenjerii de dormit curate, din materiale naturale;
- Ademeniţi-vă somnul ascultând o muzică relaxantă, bând un ceai de plante (tei, melisă, hibiscus, muşeţel, lavandă) şi citind câteva pagini dintr-o carte.
O noapte pierdută scade cu 40% capacitatea de a asimila noi informaţii”, spune medicul Florina Răţoi. De altfel, creierul trece prin cinci etape ciclice ale somnului: trei de somn superficial şi două de somn profund.
„Durata acestor etape însumează aproximativ 90-110 minute, aşa că dacă dormiţi opt ore pe noapte, veţi avea parte de cinci cicluri complete de somn”, precizează medicul psihiatru.
În cea de-a cincea etapă a somnului, numită REM (rapid eye movement), când se înregistrează mişcări rapide ale ochilor sub pleoapele închise, creierul este la fel de activ ca atunci când suntem treji şi este momentul când se formează visele. Somnul din etapa REM este cunoscut şi ca somn paradoxal tocmai datorită contradicţiei dintre activitatea intensă a creierului şi rata crescută a respiraţiei şi relaxarea musculară până la paralizia temporară a musculaturii voluntare.
„În timpul somnului REM, creierul stochează noile informaţii în memoria de lungă durată. De obicei, este vorba de activităţi motorii, cum este condusul maşinii sau jocul de tenis, care devin automatisme”, mai spune medicul Florina Răţoi.
„Pentru a preîntâmpina tulburările de somn din sezonul rece este recomandat să continuăm să facem sport sau plimbări în aer liber şi să menţinem în alimentaţie fructele şi legumele.”- Dr. Melinda Mănuilă, medic de familie, Hyperclinica MedLife Genesys, Arad
Ritual pentru un somn lin
De multe ori, poate să nu fie nevoie să luăm somnifere pentru a putea să ne odihnim, ajungând doar să ne reorganizăm în privinţa somnului.
Atenţie, automedicaţia este periculoasă! Pentru tratament, este important să se stabilească mai întâi dacă insomnia este sau nu secundară unor probleme de sănătate, precum: afecţiuni cardiovasculare, respiratorii, neurologice, endocrinologice sau psihiatrice (depresie, anxietate, psihoză).
„Importantă este diagnosticarea corectă, realizată de către medic, în locul autodiagnosticării, respectiv, al automedicaţiei. Prioritar se tratează eventualele afecţiuni somatice şi ulterior se ia în considerare iniţierea unui tratament hipnoinductor”, spune medicul psihiatru Florina Răţoi.
„Înainte de a merge la culcare, trebuie să evităm discuţiile în contradictoriu şi să ne fi rezolvat conflictele de peste zi.”
Comentarii