Iisus poate purta blugi? Este întrebarea la care Curtea Europeană a Drepturilor Omului va trebui să răspundă. Un brand de haine lituanian a sesizat CEDO, pentru că reclama lor a fost amendată. CEDO a acceptat sesizarea.
Brandul de haine lituanian a fost acuzat de Autoritatea pentru Protecţia Drepturilor Consumatorului din Lituania că a folosit simboluri religioase într-o manieră care contravine moralei publice într-o campanie publicitară la haine, scrie Liberties.eu. Ulterior, reclama a fost şi amendată.
Istoricul cazului, ajuns acum pe masa CEDO:
În 2012, Autoritatea pentru Protecţia Drepturilor Consumatorului din Lituania a considerat că reclama foloseşte simboluri religioase într-un mod lipsit de respect şi inadecvat, şi, ca atare, ar putea fi considerată ca fiind contrară moralei publice.
În urma constatărilor, instituţia responsabilă cu protecţia consumatorilor din Lituania a decis că anunţurile pentru colecţia designerului au încălcat prevederile Legii publicitare cu privire la morala publică şi a amendat agenţia de publicitate cu suma de 579 de euro.
Afişul campaniei înfăţişează un bărbat şi o femeie care poartă hainele brandului lituanian Robert Kalinkin, şi sloganurile “Iisus, ce pantaloni!”, “Maria dragă, ce rochie!” şi “Iisus şi Maria, ce purtaţi?!
Agenţia Sekmadienis UAB, cea care a creat campania publicitară, a contestat amenda, fără succes însă. Instanţa a respins apelul bazându-se, printre altele, pe o scrisoare primită de la Episcopia din Lituania, semnată de o sută de credincioşi, care au pretins că reclama a adus ofense religiei. La recurs, o cameră formată din trei judecători ai Curţii Supreme din Lituania au confirmat constatările tribunalului, şi anume că simbolurile religioase au fost folosite necorespunzător în reclame.
În opinia instanţei, anunţurile difuzate erau în mod evident contrare moralei publice, dat fiind că religia, fiind un anumit tip de viziune asupra lumii, contribuie în mod inevitabil la dezvoltarea morală a societăţii.
Judecătorii au declarat că simbolurile de natură religioasă ocupă un loc important în sistemul de valori spirituale ale indivizilor şi societăţii în ansamblu, iar utilizarea lor necorespunzătoare înjoseşte şi contravine normelor morale şi etice universal acceptate.
Karolis Liutkevičius, avocatul Institutului de Monitorizare a Drepturilor Omului din Lituania, care va reprezenta cazul la Strasbourg, susţine că hotărârea menţionată mai sus constituie o restricţie nejustificată asupra artiştilor şi a întreprinderilor asupra libertăţii de exprimare:
"Una dintre problemele fundamentale ale deciziei luate de autorităţi, care ne-a determinat să ne asumăm acest caz, este că acestea tind să îmbine morala publică cu morala religioasă, îndeosebi cea catolică.
Potrivit lui Liutkevičius, Lituania este un stat laic - construit pe principiile sociale fundamentale consacrate de Constituţie.
"Odată cu acest caz, dorim să atragem încă o dată atenţia asupra acestui principiu şi, în acelaşi timp, să protejăm dreptul publicului la discurs public şi la exprimare, care este liberă, şi neîngrădită de restricţii nerezonabile bazate pe religie."
Guvernul lituanian are termen până la 24 ianuarie 2017 să-şi construiască apărarea în acest caz.
Autor: Daniel Puisor redactiapaginademedia.ro
Trimite un comentariu