Un vraf de reclamaţii ale telespectatorilor nemulţumiţi de programele TV nu vor mai fi analizate de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Mai multe posturi TV scapă de aproape 2.000 de reclamaţii. Antena 3, în topul "salvaţilor".
Paginademedia.ro a solicitat o situaţie a numărului sesizărilor ce vizează posturi centrale, din perioada 2014 - 2016, şi care nu mai pot fi analizate.
Răspunsul arată amploarea situaţiei: 1.640 de reclamaţii nu au mai ajuns să fie discutat în şedinţă pe motiv că faptele s-au prescris. 1.640 de români care au crezut că găsesc în CNA - "garant al interesului public" - rezolvarea nemulţumirilor şi plângerilor la adresa derapajelor de pe TV.
Este vina telespectatorilor care au sesizat? Nicidecum. Modul de lucru al forului audiovizual, nenumăratele şedinţe care nu s-au mai ţinut, din „lipsă de cvorum”, decizia membrilor de a pune selectiv doar anumite cazuri pe ordinea de zi şi amânări peste amânări au dus la aceste întârzieri.
Antena 3 este în topul plângerilor prescrise: scapă de 400.de reclamaţii, adică un sfert din numărul total de plângeri care nu vor mai ajunge în faţa forului audiovizual.
PE POSTURI.
- 400 dintre reclamaţiile prescrise vizează Antena 3,
- 238 - Antena 1
- 169 erau pentru România TV
- 153 pentru Pro TV
- 95 pentru B1 TV.
Toate venite de la telespectatori care au constatat încălcări la anumite programe TV. Toate vor rămâne fără soluţionare. Petiţionarii vor primi, în schimb, un răspuns sec care va suna cam aşa: „CNA a decis că nu vor mai fi analizate sesizările mai vechi de şase luni.”
În total, este vorba despre mai bine de 1.600 de reclamaţii, ce vizează doar posturile centrale şi care, potrivit unei decizii CNA, nu mai pot fi analizate, deoarece au expirat. Acum două săptămâni, forul a hotărât: nu le mai analizează, sunt mai vechi de şase luni, dar măcar le trimit oamenilor răspunsul sec, să ştie că şase luni sesizările lor au stat la sertar.
Cum s-a ajuns la această situaţie? Totul a pornit de la o amendă dată de CNA postului Mynele TV pentru spoturi la linii erotice. Cum aşa?
Povestea începe în februarie 2014, când postul Mynele TV (care între timp s-a închis) a fost sancţionat cu 100.000 de lei. Televiziunea, în care acţionar a fost cântăreţul Costi Ioniţă, difuzase cu un an în urmă, în februarie 2013, spoturi la linii erotice, lucru interzis de legea audiovizualului (detalii, AICI).
Televiziunea a contestat în instanţă amenda primită, iar Curtea de Apel şi, mai apoi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis la unison:
„Decizia contestată este nelegală, întrucât la data aplicării sancţiunii – 6 februarie 2014, era împlinit termenul de prescripţie de şase luni, prevăzut de art 13. Din OG nr 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor”, arată motivarea instanţei, după cum Paginademedia.ro a scris AICI.
După ce în toamna lui 2015 s-a creat precedentul, membrii au decis, mai mult "pe burtă", să nu mai pună pe ordinea de zi sesizări „expirate” de la cititori.
În urmă cu trei săptămâni, Paginademedia.ro a solicitat o situaţie a numărului sesizărilor ce vizează posturi centrale, din perioada 2014 - 2016, şi care nu mai pot fi analizate.
Cu câteva ore înainte ca Paginademedia.ro să primească răspuns la solicitare, membri CNA, reuniţi în şedinţă publică au decis, prin vot să trimită un răspuns în scris tuturor celor 1.640, în care li se va răspunde sec: „CNA a decis că nu mai poate analiza sesizările mai vechi de şase luni.”
Chiar dacă decizia a fost luată cu două săptămâni în urmă, din informaţiile Paginademedia.ro, până la acest moment nu s-a început trimiterea răspunsurilor către petiţionari.
Răspunsul CNA, la solicitarea Paginademedia:
Ca urmare a adresei dumneavoastră înregistrate la CNA cu nr. 8904 din 12.10.2016 vă comunicăm, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, următoarele: Până în prezent, din totalul reclamaţiilor repartizate Direcţiei Monitorizare în perioada 2014 – 2016, referitoare la posturile naţionale, 1.640 de reclamaţii nu au fost discutate în şedinţele Consiliului.
Dintre acestea, în privinţa numărului de reclamaţii care au vizat posturile de televiziune menţionate de dumneavoastră, vă informăm că referitoare la Antena 1 au fost 238 de reclamaţii, Antena 3 – 400 de reclamaţii, B1 TV – 95 de reclamaţii, Kanal D – 45 de reclamaţii, PRO TV - 153 de reclamaţii, Realitatea TV - 94 de reclamaţii şi România TV – 169 de reclamaţii.
De asemenea, vă facem cunoscut faptul că, potrivit jurisprudenţei instanţei de judecată, este prescrisă sancţionarea unor fapte contravenţionale peste termenul de 6 luni prevăzut de art. 13 alin. (1) din OG nr. 2/2001, situaţie ce a determinat anularea unei sancţiuni aplicate de Consiliu sub acest aspect (sentinţa civilă nr. 1609/21.05.2014, pronunţată în Dosarul nr. 1358/2/2014).
Potrivit textului de lege invocat: „aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei”.
Cităm din considerentele sentinţei pronunţate în dosarul sus-menţionat, rămasă definitivă prin Decizia ICCJ nr. 3080/08.10.2015:
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro“Examinând dispoziţiile Legii audiovizualului nr. 504/2002, Curtea constată că aceasta nu reglementează instituţia prescripţiei dreptului de a aplica sancţiunile contravenţionale stabilite prin acest act normativ, împrejurare ce conduce la concluzia că, referitor la acest aspect, este aplicabil dreptul comun în materie contravenţională, şi anume, art. 13 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.”
Comentarii
Or, monitorizarea și analiza media ar trebui făcută după o metodologie clar-definită, în concordanță cu textul legii. Într-o instituție de reglementare funcțională, Consiliul ar trebui doar să voteze sancțiunile pe baza concluziilor analizei media și juridice.
Sigur, asta ar însemna ceva training și, în ultimă instanță, chiar schimbări în echipa de monitorizare. Într-o instituție publică cum e CNA, asta a fost întotdeauna o problemă: să faci schimbări, să angajezi oameni noi, competenți.
Dar numai așa, instituția ar funcționa eficient și nu ar mai trece 6 luni fără ca o sesizare să fie luată în considerare. Plus că multe sesizări vizează aceeași speță.
De ani buni, toate sesizările sunt analizate în Consiliu, doar pe baza textului de lege. În astfel de condiții, șansele de interpretare subiectivă sunt mari, iar eficiența de a rezolva sesizări rămâne foarte mică.
Un mecanism instituțional care ar eficientiza și profesionaliza procesul de instrumentalizare a reclamațiilor ar presupune mai mulți pași: monitorizare, analiză media, analiză juridică, echipă specială pt cazurile complexe și abia apoi dosarul cu concluziile să ajungă în Consiliu pentru votul final.
RĂSVAN POPESCU, Vicepresedinte, VIOREL VASILE BUDA, RADU CĂLIN CRISTEA, FLORIN GABREA, MARIA MONICA GUBERNAT, RADU BOGDAN HERJEU, VALENTIN-ALEXANDRU JUCAN, DORINA RUSU, GABRIEL TUFEANU, ORSOLYA - EVA BORSOS ? CUM VA SIMTITI ? DE CE NU VRETI SA FIM SI SA FITI RESPECTATI IN SPATIUL AUDIOVIZUAL PUBLIC ?