Agerpres a anulat aseară trei ştiri despre proteste. Care au fost motivele

Agenţia de presă Agerpres a anulat, aseară, trei ştiri despre protestele anti-graţiere. Toate cele trei materiale anulate erau traduceri integrale ale ştirilor date despre evenimentele din stradă de agenţiile străine Reuters, AFP şi DPA.

Care au fost motivele?

Alexandru Giboi, directorul Agerpres, a declarat că ştirile nu corespundeau cu standardele agenţiei de presă. Principalul motiv: “Nu este normal ca noi, ca agenţie naţională de presă (instituţia este finanţată de la buget, n. red) să traducem cuvânt cu cuvânt ce au scris alţii despre evenimente interne, pe care noi le acoperim.”

Detalii, în continuare:

“Ştirea cu titlul "Reuters: Mii de oameni protestează împotriva guvernului în România" difuzată pe fluxul România în lume la ora 21.19 se anulează,” au fost anunţaţi aseară abonaţii agenţiei de presă.

La fel, ştirea cu titlul: "AFP: Peste 10.000 de români, inclusiv preşedintele, împotriva unui proiect de graţiere"” şi o a treia ştire, de pe DPA

Ambele ştiri, traduse integral de pe fluxurile celor două agenţii, erau relatări ale evenimentelor care se derulau în stradă (ştirile, la finalul articolului).

Alexandru Giboi, directorul Agerpres, spune că traducerea cuvânt cu cuvânt a ştirilor externe despre evenimente interne nu este o practică la Agerpres.

“În primul rând noi, ca agenţie naţională de presă, nu putem să dăm traduceri integrale despre relatări ale evenimentelor interne pe care noi le acoperim”, a declarat el pentru Paginademedia.ro.

El a menţionat că Agerpres a făcut un material separat, azi, la prânz, despre ce au scris agenţiile internaţionale despre protestele din România.

Alte motive: traducerea cuvânt cu cuvânt a întregii ştiri, care “nu se face în agenţia de presă”, dar şi greşeli tehnice ale redactorului (nu se precizează în astfel de cazuri numele corespondetului agenţiei străine care a relatat din România).

Anularea celor trei ştiri a fost, spune directorul Agerpres, "o decizie de comun acord a conducerii".

Ştirile Reuters şi AFP anulate de Agerpres:

Reuters: Mii de oameni protestează împotriva guvernului în România" difuzată pe fluxul România în lume la ora 21.19 se anulează

Ştirea de la 21. 19:

Sub titlul "Mii de oameni se alătură protestelor antiguvernamentale din România împotriva unor proiecte de reforme legislative", agenţia Reuters transmite duminică un reportaj semnat de Luiza Ilie şi editat de Greg Machlich.

În continuare, traducerea integrală a ştirii: 



"Mii de români au manifestat în Bucureşti şi în întreaga ţară duminică, pentru a protesta împotriva intenţiilor guvernului de a decriminaliza anumite infracţiuni şi de a graţia anumiţi condamnaţi prin decrete de urgenţă despre care criticii spun că ameninţă să submineze combaterea corupţiei la nivel înalt. 



Noul cabinet al prim-ministrului Sorin Grindeanu a dezvăluit săptămâna trecută proiectele de decrete care au fost criticate de preşedinte, de procurorul general, de curtea supremă, de procurorul-şef anti-corupţie şi de şeful directoratului care combate criminalitatea organizată, precum şi de grupuri pentru drepturile civile şi diplomaţi. 



Toţi şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la proiecte, precum şi la lipsa de transparenţă şi la intenţia de a legifera prin decrete, în loc de a trece prin parlament, deşi dispune acolo de o majoritate puternică.

Potrivit proiectelor, guvernul intenţionează, printre altele, să decriminalizeze actele de abuz în serviciu care generează prejudicii sub 200.000 de lei (47.000 de dolari), o infracţiune la care liderul partidului social-democrat de guvernământ este acuzat că ar fi instigat o terţă parte.



Potrivit proiectelor, guvernul intenţionează şi să graţieze deţinuţii condamnaţi la mai puţin de cinci ani pentru anumite infracţiuni şi să înjumătăţească sentinţele pentru toţi deţinuţii în vârstă de peste 60 de ani, pentru cei cu boli în stadiu terminal sau cu copii de întreţinut, indiferent de infracţiuni.



Preşedintele Klaus Iohannis a cerut vineri guvernului să renunţe la decrete, despre care a spus că ar submina statul de drept şi anticorupţia. 

Guvernul nu a comentat. 

Duminică, peste 15.000 de persoane din Bucureşti s-au adunat pe o vreme geroasă în Piaţa Universităţii, locul tuturor protestelor importante din România după răsturnarea comunismului în 1989.



"Am fost aici în timpul revoluţiei de acum 27 de ani şi văd că nu s-a schimbat aproape nimic de atunci, hoţia (...) încă există, a spus pensionarul Ioan Ilincuta. 

"Protestez cu speranţa că copiii şi nepoţii mei vor prinde vremuri mai bune". 



Protestatari de toate vârstele au purtat bannere pe care scria "Suntem treji", "Vrem justiţie, nu corupţie", au scandat "Hoţii" şi au mărşăluit spre sediul guvernului. Iohannis li s-a alăturat pentru scurt timp. 



Mii de oameni au manifestat şi în oraşele Cluj, Timişoara, Iaşi, Sibiu şi alte câteva oraşe din toată ţara. 

Grupuri mai mici s-au adunat şi în faţa ambasadelor din Londra, Paris şi Copenhaga, potrivit fotografiilor postate pe Facebook de români care trăiesc în străinătate. 



Deşi România a aderat la Uniunea Europeană în 2007, sistemul său judiciar continuă să fie monitorizat de Comisia Europeană, care a lăudat eforturile magistraţilor de a lupta cu corupţia larg răspândită, dar a remarcat că politicenii români au un istoric de încercări de a adopta legi care pot slăbi puterile anchetatorilor", încheie Reuters. AGERPRES/(AS - editor: Marius Hosu)

Ştirea cu titlul "AFP: Peste 10.000 de români, inclusiv preşedintele, împotriva unui proiect de graţiere" difuzată pe fluxul România în lume la ora 20.55 se anulează. AGERPRES

Stirea de la ora 20.55:

Bucureşti, 22 ian /Agerpres/ - Agenţia France Presse relatează duminică despre protestul de la Bucureşti, sub titlul "Peste 10.000 de români, inclusiv preşedintele, împotriva unui proiect de graţiere". În continuare, traducerea integrală a ştirii AFP.



"Peste 10.000 de români, printre care şi preşedintele Klaus Iohannis, au ieşit în stradă duminică pentru a protesta împotriva unui decret care ar permite unor politicieni să scape de urmărirea penală, a constatat AFP. 



"Oameni politici cu probleme penale vor să schimbe legislaţia (...) şi să slăbească statul de drept", a declarat dl. Iohannis în mijlocul manifestanţilor adunaţi la Bucureşti. 

"Este inadmisibil să se schimbe legislaţia şi zeci, chiar sute de politicieni să fie albiţi", s-a indignat el. (nota redacţiei Agerpres: AFP nu oferă traducerea exactă a frazelor complete ale preşedintelui, aşa cum au fost ele înregistrate şi redate inclusiv de Agerpres). 



Guvernul social-democrat al lui Sorin Grindeanu a publicat miercuri două decrete (n. red. Agerpres: ordonanţe) de urgenţă în virtutea cărora circa 2.500 de deţinuţi care ispăşesc pedepse de până la cinci ani închisoare ar fi graţiaţi, în timp ce mai multe infracţiuni ar fi decriminalizate. 

"De ce vor să treacă textele acestea acum, dacă nu ca să salveze nişte oameni politici anchetaţi sau deja condamnaţi? Trebuie opriţi", a declarat AFP o manifestantă, Liana Dumitrescu, în vârstă de 74 de ani.



Ea a menţionat cazul şefului social-democraţilor, Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală şi acuzat de abuz în serviciu într-un dosar legat de locuri de muncă fictive, care ar putea figura printre beneficiari. 

Protestatarii s-au adunat în Piaţa Universităţii, înainte de a se deplasa în faţa sediului guvernului, scandând "Demisia" şi "Democraţie, nu amnistie". 



Preşedintele de centru-dreapta a participat miercuri la şedinţa de guvern pentru a împiedica adoptarea celor două texte, care nu fuseseră discutate în prealabil cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), aşa cum prevede legea. 

Ministrul justiţiei, Florin Iordache, a justificat cele două proiecte, care după părerea sa ar permite decongestionarea închisorilor. 

Dar CSM, procurorul general Augustin Lazăr, şefa Parchetului Anticorupţie (DNA) Laura Codruţa Kovesi, preşedinta Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie Cristina Tarcea, precum şi numeroase organizaţii neguvernamentale au denunţat la unison cele două proiecte. 

Comisia Europeană, care urmăreşte îndeaproape reforma justiţiei în România, avertizase în raportul său anual din 2015 asupra oricărui proiect de lege care ar avea ca efect 'albirea unor indivizi condamnaţi pentru delicte de corupţie' ", notează în încheiere AFP. AGERPRES/(AS - editor: Marius Hosu)

Ştirea cu titlul "Agenţia DPA remarcă participarea preşedintelui Iohannis la manifestaţia de la Bucureşti" difuzată pe fluxul România în lume la ora 20.36 se anulează. AGERPRES

Stirea de la 20.36

Bucureşti, 22 ian /Agerpres/ - Sub semnătura corespondentei Kathrin Lauer, agenţia de presă DPA a relatat duminică despre manifestaţia de la Bucureşti "împotriva planurilor guvernului de a relaxa legile anti-corupţie". Urmează traducerea integrală a ştirii difuzate de agenţie în limba engleză, cu titlul "Preşedintele României se alătură câtorva mii de oameni la o manifestaţie împotriva guvernului".

"Mii de români l-au avut alături de ei pe preşedintele Klaus Iohannis la un protest de stradă în Bucureşti, duminică, împotriva planurilor guvernului de a relaxa leile anti-corupţie. 

"Am venit aici (...) ca să-mi arăt indignarea. O gaşcă de oameni politici cu probleme penale vrea (...) să slăbească statul de drept", a spus Iohannis în faţa camerelor care filmau, în mijlocul protestatarilor din Piaţa Universităţii, în apropierea centrului capitalei. (nota redacţiei Agerpres: parantezele din citat indică omisiuni ale DPA). 



Proteste au avut loc şi în alte oraşe din România. 

Noul guvern de coaliţie social-democrat-liberal ar dori să modifice legea, astfel încât abuzul în serviciu care produce prejudicii sub 200.000 de lei (48.000 de dolari) să nu fie pedepsit. 



Criticii afirmă că obiectivul manevrei este de a-l proteja pe Liviu Dranea, liderul Partidului Social Democrat, de inculpare, deoarece el este acuzat de abuz în serviciu în jur de 100.000 de lei. 

Guvernul ar dori şi graţierea a 2500 de infractori. 



Guvernul intenţionează să promoveze modificările prin decret, evitând un proces parlamentar îndelungat. 

Decretele intră în vigoare imediat şi sunt ireversibile, chiar dacă parlamentul încearcă ulterior anularea lor" explică în încheiere DPA, referindu-se evident la ordonanţele guvernului, fără a face distincţia între cele simple şi cele de urgenţă. AGERPRES/(AS - editor: Marius Hosu)