Raportul MCV 2016: Acţiunile CNA, ineficiente. Mass-media, mijloc de atac împotriva justiţiei şi "talpă" pentru lupta anticorupţie.

Mass-media a fost folosită intens pentru atacuri asupra sistemului judiciar şi contracarare a procesului de justiţie în anul 2016, potrivit raportului de Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România, publicat ieri de Comisia Europeană.

Potrivit raportului MCV, există o colaborare între Consiliul Superior al Magistraturii şi CNA, dar ineficientă. Mai precis, raportul precizează că CSM a trimis periodic sesizări către forul audiovizual, dar acţiunile Consiliului Naţional al Audiovizualului au fost ineficiente în 2016.

Raportul MCV punctează faptul că mass-media a fost folosită drept canal de contracarare a procesului de întărire a dialogului între instituţii şi a respectului public faţă de sistemul judiciar.

De asemenea, raportul MCV spune că acţiunile Consiliului Naţional al Audiovizualului de a corecta abaterile mediei asupra justiţiei au fost ineficiente.

“Deşi hotărârile CSM sunt întotdeauna transmise Consiliului Naţional al Audiovizualului, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte luarea de măsuri reparatorii eficace sau corectarea informaţiei de către canalul mediatic care a lansat sau care a preluat atacurile”, se arată în raportului MCV.

În 2016, potrivit MCV, unele instituţii de media, împreună cu o parte a clasei politice, au lansat atacuri împotriva procesului judiciar, procesului de combatere corupţiei la nivel înalt - în special împotriva Direcţiei Naţionale Anticorupţie, independenţei Justiţiei dar şi în ceea ce priveşte respectarea judecătorilor şi a procesului judiciar.

Paginademedia.ro a făcut o selecţie a rolului jucat de mass-media românească în 2016, în activitatea sistemului judiciar şi luptei anticorupţie, potrivit raportului MCV publicat ieri de Comisia Europeană:

Independenţa Justiţiei

“Începând din 2012, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a impus ca manager al sistemului judiciar şi a demonstrat o voinţă tot mai mare de a-şi îndeplini rolul constituţional, în special în ceea ce priveşte apărarea independenţei sistemului judiciar, un rol esenţial care va reveni acum noului Consiliu Superior, recent ales. În 2016, sondajele au continuat să sugereze o percepţie publică puternică a independenţei judiciare şi a încrederii în sistemul judiciar.

Însă, aşa cum au arătat şi rapoartele MCV anterioare, au existat şi reacţii la această tendinţă: atacuri venite din partea politicienilor şi a mass-mediei şi îndreptate împotriva magistraţilor şi a instituţiilor judiciare. În 2016, au devenit deosebit de intense atacurile împotriva Direcţiei Naţionale Anticorupţie.”

Combaterea corupţiei la nivel înalt

“Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală în 2014, România dispune acum de un cadru legal cuprinzător pentru combaterea infracţiunilor de corupţie. Încă de la început, stabilitatea cadrului legal a fost o preocupare recurentă, având în vedere, astfel cum s-a menţionat mai sus, tentativele periodice de modificare a legilor anticorupţie, adesea fără consultarea instituţiilor-cheie ale statului şi a instituţiilor judiciare din acest domeniu.

Rapoartele MCV au remarcat, de asemenea, legătura clară dintre eficacitatea activităţii anticorupţie şi reacţia largă a mass-mediei şi a clasei politice care a adus critici publice unor magistraţi în mod individual şi sistemului justiţiei în general. Rapoartele au reţinut totodată lipsa unei abordări sistematice care să explice refuzurile de a se ridica imunitatea parlamentară pentru a permite anchete sau măsuri preventive.

DNA a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun în ceea ce priveşte raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere şi voinţă de analiză. În particular, caracterul recurent al unor cazuri de corupţie similare sugerează deficienţe în procesul de învăţare din experienţă şi de eliminare a lacunelor în cadrul instituţiilor publice.

Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie.”

Respectarea judecătorilor şi a procesului judiciar

“Constituţia desemnează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) drept principal apărător al independenţei justiţiei. Concluziile acestuia oferă un sprijin nepreţuit magistraţilor, dar faptul că este dificil să se asigure un nivel echivalent de acoperire în mass-media a concluziilor CSM faţă de criticile iniţiale este simptomatic pentru provocările cu care se confruntă sistemul judiciar în ceea ce priveşte mass-media.

Deşi hotărârile CSM sunt întotdeauna transmise Consiliului Naţional al Audiovizualului, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte luarea de măsuri reparatorii eficace sau corectarea informaţiei de către canalul mediatic care a lansat sau care a preluat atacurile.

Aceasta este o consecinţă a unor probleme mai generale legate de libertatea de expresie în conformitate cu standardele Consiliului Europei şi cu jurisprudenţa CEDO. În timp ce subiectul mai larg al reglementării mass-mediei şi al luării de măsuri reparatorii este, în sine, în afara domeniului de aplicare a MCV, există o legătură directă cu independenţa sistemului judiciar.”

Concluzie MCV: este nevoie de mecanisme mai puternice de contracarare a atacurilor venite din mass-media împotriva sistemului judiciar.

“Este nevoie în continuare să se consolideze aderarea la principiile cooperării loiale între instituţii şi la principiul respectării independenţei sistemului judiciar, după cum se poate vedea din atacurile împotriva judecătorilor şi procurorilor exprimate prin intermediul mass-mediei române, fiind necesare mecanisme mai puternice de contracarare a acestora.

Deşi aceste aspecte nu intră în domeniul de aplicare al MCV, ele au un impact direct asupra capacităţii de a realiza reformele şi, în special, au îngreunat sarcina României de a demonstra că reforma a prins rădăcini perene”, se arată în raportul publicat ieri de Comisia Europeană."