Comisia de Etică din TVR trimite către Consiliul de Administraţie al TVR concluziile sale după ce a analizat înregistrările lui Dragoş Pătraru cu Doina Gradea şi Eduard Dârvariu, directorul TVR 1.
Audierile celor implicaţi în scandalul TVR-Dragoş Pătraru plus concluziile s-au întins pe 42 de pagini. Textul a fost publicat pe site-ul instituţiei şi trimis apoi către CA, „având în vedere poziţiile deţinute în ierarhia TVR de persoanele implicate în cazul analizat” şi de „scandalul public creat”.
Raportul este contestat de conducerea TVR.
Comisia a făcut o analiză pe mai multe direcţii:
- Înregistrările lui Dragoş Pătraru, inclusiv limbajul vulgar al Doinei Gradea şi al lui Eduard Dârvariu.
„Limbajul folosit atât de Preşedintele-Director General, cât şi de Directorul TVR 1 în dialogurile cu jurnalistul Dragoş Pătraru abundă în vulgarităţi, expresii obscene şi injurioase, descalificante nu doar prin prisma poziţiilor ocupate de cei doi în ierarhia serviciului public de televiziune, ci şi din punct de vedere al profesiei lor de comunicatori”, spune Comisia de Etică.
- Doina Gradea îi numeşte „hateri” pe jurnaliştii secţiei de Ştiri, opinie pe care şi-a menţinut-o în cadrul audierilor Comisiei.
„Asocierea explicită pe care Preşedintele-Director General o face între abordarea critică a activităţii autorităţilor de către jurnalişti TVR şi dependenţa financiară a instituţiei de bunăvoinţa aceloraşi autorităţi confirmă temerile exprimate de o parte însemnată a societăţii civile la momentul deciziei politice de înlocuire a taxei tv cu o alocaţie bugetară.
În fapt, corelaţia aparent logică pe care o face dna Gradea (autorităţile „puteau să nu ne dea”/„stai să te gândeşti: merită ăştia sau nu merită?”/ „ăştia nu merită nimic!”) sugerează disponibilitatea de a tranzacţiona independenţa editorială a serviciului public de televiziune”, concluzionează Comisia
„Comentariul acuzator al Preşedintelui-Director General ignoră obligaţia fundamentală a jurnaliştilor de a avea în permanenţă o raportare critică constructivă, riguros argumentată şi onestă faţă de activitatea instituţiilor statului, în condiţiile respectării deontologiei profesionale.
Pe de altă parte, condamnarea îndeplinirii de către aceştia a îndatoririlor profesionale, în limitele prevederilor Statutului ziaristului din SRTv, reprezintă proba unei concepţii deformate despre rolul jurnalismului şi misiunea serviciului public de televiziune.”
- Cazul Emma Schweringer, certată pentru că i-a pus o întrebare insistentă Gabrielei Firea. Şi cazul Dragoş Porojnicu, mustrat şi el pentru că a trimis, în ziua sa liberă, Comisiei Europene o serie de întrebări fără să fi discutat înainte cu un superior.
„Unele din criticile dnei Doina Gradea la adresa jurnaliştilor menţionaţi se regăsesc şi în admonestările primite de aceştia din partea directorului Oana Popescu şi/sau a producătorului executiv Dorin Muntean, cei care au luat ulterior şi o măsură cvasisancţionatorie injustă faţă de reporterul Ionuţ Gheorghe, fără să ţină cont de circumstanţele în care s-a desfăşurat conferinţa de presă de la Bruxelles din februarie a.c.”
- Gabriel Gherhescu, producător la Viaţa Satului, înlocuit în funcţie, după ce s-ar fi „dat un telefon de «sus»” (după cum i-a spus Eduard Dârvariu, directorul interimar al TVR).
„Există indicii credibile care susţin rezonabil ideea unor intervenţii exercitate din afara TVR, chiar şi din zona politică, în favoarea înlocuirii responsabililor editoriali ai unor emisiuni cu jurnalişti agreaţi pe criterii extraprofesionale.”
- Mutarea emisiunii Ora de ştiri la o oră mai târzie.
„Nu au fost identificate elemente suficiente care să probeze afirmaţia dlui Dragoş Pătraru conform căreia decizia înlocuirii în grila TVR 1 a emisiunii Ora de ştiri cu un Telejurnal cu durata redusă ar fi fost consecinţa unor presiuni de natură politică”
Raportul Comisiei de Etică a fost votat de şase din cei şapte membri ai Comisiei.
Excepţie a fost producătorul Răzvan Butaru, care a şi semnat o scrisoare cu obiecţii. „În opinia mea, deşi atât înregistrările efectuate de Dragoş Pătraru, cât şi declaraţiile de la Comisia de Etică, făcute de către cei chemaţi pentru a lăcuri toată această situaţie, sunt în mult puncte extrem de clare, actualul Raport ratează anumite concluzii evidente nerăspunzând clar dacă acuzele apărute în demersul lui Dragoş Pătraru sunt reale sau nu.”
„Paradoxal, tot adevărul se află în interiorul documentului realizat în cadrul Comisiei de Etică de către domnul Horia Gruşcă, dar se rătăceşte în prea multe amănunte, sau pur şi simplu se pierde în interiorul unui material elaborat extrem de pedant, dar stufos şi poate greoi structurat”, a mai continuat Butaru.
Concluziile Comisiei de Etică:
I. Limbajul folosit atât de Preşedintele-Director General, cât şi de Directorul TVR 1 în dialogurile cu jurnalistul Dragoş Pătraru abundă în vulgarităţi, expresii obscene şi injurioase, descalificante nu doar prin prisma poziţiilor ocupate de cei doi în ierarhia serviciului public de televiziune, ci şi din punct de vedere al profesiei lor de comunicatori.
Aserţiunea publică a Preşedintelui-Director General că „toţi colegii din media” fac comentarii similare „în discuţii private” este neadevărată pe fond, dăunătoare imaginii breslei şi ofensatoare la adresa jurnaliştilor pentru care decenţa în exprimare, bunacuviinţă şi discernământul în alegerea cuvintelor sunt repere comportamentale permanente şi nu deprinderi afişate conjunctural în faţa subordonaţilor, a şefilor sau în public.
Exprimările insultătoare ale Preşedintelui-Director General şi Directorului TVR 1 la adresa unor angajaţi reprezintă abateri de la îndatorirea jurnaliştilor serviciului public de televiziune de a „trata cu egal respect atât superiorii, cât şi subordonaţii” (Statutul ziaristului din SRTv, art.25).
În acelaşi sens, Regulamentul de organizare şi funcţionare al SRTv , articolul V.8.5’. b include în categoria abaterilor „deosebit de grave (…) care pot conduce la concedierea sau desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al salariatului” (…) „comportamentul defăimător, de umilire, ofensator (…) prin care se încalcă demnitatea personală a altor salariaţi”.
Obiecţia dnei Doina Gradea privind caracterul prezumtiv ilicit al înregistrărilor nu poate scuza referirile nedemne ale domniei sale la adresa unor angajaţi pe care îi nominalizează sau îi face uşor de identificat, într-un dialog purtat în biroul său directorial cu un jurnalist colaborator al TVR pe care l-a descris inclusiv în faţa comisiei ca având o atitudine permanent ostilă la adresa instituţiei.
Circumstanţele desfăşurării convorbirii ridică semne de întrebare legate şi de motivele, prezumate ca raţionale, pentru care Preşedintele-Director General a ales să-i împărtăşească lipsa sa de consideraţie pentru subordonaţi tocmai dlui Pătraru, adică celui faţă de care - după cum a mărturisit public dna Gradea - s-a simţit permanent „ameninţată” şi „şantajată”.
II. Consideraţiile pe care Preşedintele-Director General le face pe marginea celor două incidente petrecute în 18 decembrie 2017 în activitatea Ştirilor TVR evidenţiază, pe lângă prezentarea denaturată a faptelor oferită dlui Dragoş Pătraru, o cunoaştere aproximativă a specificului muncii de jurnalist de ştiri.
Atât critica vehementă adusă reporterului Ionuţ Gheorghe, acuzat că, fiind în zi liberă, nu şi-a consultat şefii înainte de a solicita Comisiei Europene un punct de vedere asupra modificării legilor justiţiei, cât şi imputarea insistenţei cu care jurnalista Ema Schweninger, la rugămintea colegului Dragoş Porojnicu, i-ar fi cerut Primarului Capitalei lămuriri despre finanţarea unor monumente într-un cadru nepotrivit, sunt reproşuri nefundamentate pe prevederi regulamentare, exigenţe deontologice sau practică profesională.
Unele din criticile dnei Doina Gradea la adresa jurnaliştilor menţionaţi se regăsesc şi în admonestările primite de aceştia din partea directorului Oana Popescu şi/sau a producătorului executiv Dorin Muntean, cei care au luat ulterior şi o măsură cvasisancţionatorie injustă faţă de reporterul Ionuţ Gheorghe, fără să ţină cont de circumstanţele în care s-a desfăşurat conferinţa de presă de la Bruxelles din februarie a.c.
În fapt, motivul comun al nemulţumirii stârnite de cele trei demersuri jurnalistice este interpretarea lor de către responsabilii „conştienţi că postul e politic” (vezi citat E. Dârvariu, pag.33) ca fiind acţiuni ostile puterii politice.
De altfel, dna Doina Gradea foloseşte incidentele descrise ca argument pentru a le reproşa ziariştilor că „acum, când sunt ăştia (la guvernare – n.n.), se iau de ăştia” şi că „nu sunt împotriva unui partid, sunt împotrivă de profesie şi atât!”.
Comentariul acuzator al Preşedintelui-Director General ignoră obligaţia fundamentală a jurnaliştilor de a avea în permanenţă o raportare critică constructivă, riguros argumentată şi onestă faţă de activitatea instituţiilor statului, în condiţiile respectării deontologiei profesionale.
Pe de altă parte, condamnarea îndeplinirii de către aceştia a îndatoririlor profesionale, în limitele prevederilor Statutului ziaristului din SRTv, reprezintă proba unei concepţii deformate despre rolul jurnalismului şi misiunea serviciului public de televiziune.
III. Asocierea explicită pe care Preşedintele-Director General o face între abordarea critică a activităţii autorităţilor de către jurnalişti TVR şi dependenţa financiară a instituţiei de bunăvoinţa aceloraşi autorităţi confirmă temerile exprimate de o parte însemnată a societăţii civile la momentul deciziei politice de înlocuire a taxei tv cu o alocaţie bugetară.
În fapt, corelaţia aparent logică pe care o face dna Gradea (autorităţile „puteau să nu ne dea”/„stai să te gândeşti: merită ăştia sau nu merită?”/ „ăştia nu merită nimic!”) sugerează disponibilitatea de a tranzacţiona independenţa editorială a serviciului public de televiziune - consfinţită prin Legea 41/1994 şi definită în Statutul ziaristului din SRTv ca principală îndatorire profesională:
Art. 6: „Ziaristul din televiziunea publică are obligaţia de a refuza orice ingerinţă şi presiune politică, socială sau economică făcută cu scopul declarat sau mascat de a ascunde, distorsiona sau manipula informaţia, semnalând orice tentativă de acest gen”.
IV. Există indicii credibile care susţin rezonabil ideea unor intervenţii exercitate din afara TVR, chiar şi din zona politică, în favoarea înlocuirii responsabililor editoriali ai unor emisiuni cu jurnalişti agreaţi pe criterii extraprofesionale.
Exemplul cel mai elocvent este cel al schimbării, fără respectarea procedurilor interne şi fără prezentarea vreunui argument de natură profesională, a producătorilor emisiunii Viaţa satului, una dintre cele mai performante producţii difuzate de TVR.
Mărturia producătorului Gabriel Gherghescu, care susţine că singura explicaţie pe care a primit-o de la directorul TVR 1 pentru schimbarea sa din funcţie a fost primirea la nivelul P.D.G. a unui „telefon de sus”, a rămas fără răspuns din partea dlui Eduard Dârvariu, care a declinat invitaţia comisiei de a-şi prezenta propria versiune asupra discuţiei respective, ca şi din partea dnei Doina Gradea, indicată ca fiind factorul de decizie în acest caz.
Pe de altă parte, solicitarea întemeiată adresată în scris de dl Gabriel Gherghescu de a-i fi precizate relaţiile „instituţionale, financiare, editoriale şi administrative” cu noul responsabil editorial numit pe o poziţie inexistentă în TVR a fost ignorată timp de 75 de zile, până la expirarea valabilităţii Convenţiei de producţie existente. Refuzul nejustificat de comunica informaţiile elementare cerute dovedeşte opacitate managerială şi desconsiderare a drepturilor jurnaliştilor stipulate în Statutulziaristului din SRTV:
Art. 37: „Ziaristul (…) are dreptul de a înainta petiţii conducerii Societăţii, atât cu caracter profesional, cât şi personal, de a fi audiat în situaţii litigioase de natură profesională (…) şi de a prezenta rapoarte justificative în cazul în care i se impută erori de natură profesională.”
V. Aceeaşi lipsă de transparenţă în motivarea deciziilor şi de refuz al conducerii de a dialoga cu subordonaţii în mod argumentat este relevată şi de discursul Preşedintelui-Director General ţinut în octombrie 2017 în faţa salariaţilor studioului TVR Cluj, nemulţumiţi de repunerea în funcţia de director, ca interimar, a dlui Romeo Couţi, în pofida greşelilor manageriale consemnate în raportul unei comisii extinse de audit intern în luna martie a aceluiaşi an.
Pe lângă folosirea unui limbaj autoritar şi ameninţător la adresa salariaţilor studioului teritorial, Preşedintele-Director General îşi anunţă intenţia de a hotărî personal, în mod discreţionar, câştigătorii concursurilor profesionale care vor urma („Este decizia mea cu cine vreau să lucrez! Cu cine cred că pot să lucrez! (...) Este decizia mea! Punct!” ).
Preferinţele dnei Doina Gradea în materie de aptitudini manageriale sunt exprimate şi mai vehement în dialogul purtat cu dl Dragoş Pătraru din 18 decembrie 2017, la două luni după întâlnirea de la TVR Cluj: „...Ăştia merită poliţie pe ei! Le-am şi spus: trebuia să vă aduc un şef din afară, ca să vă taie! Nu meritaţi altceva decât să fiţi tăiaţi!”
O astfel de poziţie de forţă, intimidantă, care înlocuieşte ab initio noţiunea de competiţie echitabilă cu arbitrarul şi bunul-plac, riscă să compromită încrederea tuturor salariaţilor instituţiei într-o evaluare profesională obiectivă şi o selecţie managerială corectă, realizată de comisii de concurs cu membri integri, pe baza unor criterii transparente şi nediscriminatorii.
VI. Nu au fost identificate elemente suficiente care să probeze afirmaţia dlui Dragoş Pătraru conform căreia decizia înlocuirii în grila TVR 1 a emisiunii Ora de ştiri cu un Telejurnal cu durata redusă ar fi fost consecinţa unor presiuni de natură politică. Potrivit declaraţiilor concordante ale celor audiaţi, propunerea - asumată de directorul TVR 1 - a fost discutată, negociată şi acceptată, în ciuda rezervelor exprimate de responsabilii Direcţiei Ştiri, în contextul unor schimbări mai ample care au afectat mai multe producţii.
Pe de altă parte, analiza comparativă a audienţelor pe intervalul orar respectiv reprezintă un instrument indispensabil în eventuala evaluare a eficienţei acestei decizii manageriale contestate. Din această perspectivă, comisia consideră justă remarca făcută în cursul audierilor de producătorul executiv al Direcţiei Ştiri, potrivit căreia decizii similare luate în TVR nu au fost însoţite „niciodată” de o evaluare obiectivă a eficienţei şi performanţei.
VII. Rezumând concluziile formulate anterior, se poate spune că analiza conţinutului înregistrărilor realizate de dl Dragoş Pătraru şi de alte persoane neidentificate, coroborat cu mărturiile unora dintre persoanele audiate, a scos în evidenţă incompatibilităţi şi contradicţii îngrijorătoare între comportamentul, modul de gândire şi acţiune ale Preşedintelui-Director General şi Directorului TVR1, pe de o parte, şi exigenţele legale, regulamentare şi procedurale valabile în serviciul public de televiziune, pe de altă parte.
Exprimările dispreţuitoare la adresa unor salariaţi, categorii profesionale sau de vârstă, denigrarea Comisiei de etică, necunoaşterea sau ignorarea normelor jurnalistice şi deontologice, descurajarea angajaţilor care îndrăznesc să aibă altă opinie, lipsa de transparenţă în decizii – toate sunt aspecte care au drept consecinţe inerente vicierea relaţiilor de muncă, instalarea şi generalizarea neîncrederii şi – cel mai grav - compromiterea autorităţii managerial în TVR.
VIII. Înregistrarea unei convorbiri fără acordul interlocutorului reprezintă o atingere a „dreptului la imagine”, reglementat în legislaţia românească conform standardelor europene în materie.
Din perspectiva jurnalismului de televiziune, Decizia C.N.A. nr 220/2011 (Codul de reglementare a conţinutului audiovizual) prevede că „dreptul la propria imagine nu trebuie să împiedice aflarea adevărului în probleme de interes public justificat”, definite de art. 31 ca fiind acele „probleme, fapte sau evenimente care influenţeză societatea sau o comunitate în special cu privire la: (…)
c) semnalarea unor informaţii înşelătoare sau a unor cazuri de incompetenţă care afectează publicul.”
Prin prisma enunţului de mai sus, apreciem că problematica reieşită din analiza conţinutului înregistrărilor publicate în mediul online se înscrie în categoria interesului public justificat cu care operează reglementările mai restrictive din domeniul audiovizual.
IX. Pentru a preveni eventualele neînţelegeri sau speculaţii legate de competenţele comisiei într-un caz care vizează persoane din conducerea la vârf a TVR, precizăm că, potrivit articolului 2 din Anexa la Statutul ziaristului din SRTv, membrii Comitetului director sunt asimilaţi categoriei ziariştilor de televiziune.
X. Având în vedere poziţiile deţinute în ierarhia TVR de persoanele implicate în cazul analizat, scandalul public creat – care a afectat semnificativ imaginea instituţiei -, considerăm că sunt întrunite condiţiile pentru înaintarea prezentelor concluzii către Consiliul de administraţie al SRTv, în conformitate cu art.9, alin.3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei de etică şi arbitraj.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
Comentarii