DOSARUL VALIZA. „Dreptul de a fi uitat”. Asta invocă unul dintre personajele centrale din dezvăluirile #TeleormanLeaks, de pe Rise Project, într-o notificare prin care cere ca referirile la persoana sa să dispară.
Este vorba despre Nicoleta Pene, director Tel Drum, prezentată drept mâna dreaptă a lui Petre Pitiş, directorul general al companiei din Teleorman, care au apărut în primul episod din #TeleormanLeaks publicat de site-ul de investigaţii.
Documentul a ajuns, din informaţiile Paginademedia.ro, la Rise Project (organizaţia de la care a pornit investigaţia), dar şi la Realitatea TV, Digi 24, B1 TV, TVR, EVZ, Adevărul şi Ştiripesurse.ro (care au preluat date şi fotografii din ancheta care vorbeşte de legăturile TelDrum cu liderul PSD Liviu Dragnea).
Ce solicită Nicoleta Pene:
„Vă solicit să procedaţi imediat şi să îmi respectaţi dreptul la ştergerea datelor „dreptul de a fi uitat” prevăzut de art 17 din Regulament.”
„Vă solicit a-mi comunica ştergerea datelor cu caracter personal prevăzută la art 19 GDPR. Îmi exprim dreptul la opoziţie prevăzut de Art 21 din Regulament.”
„Vă solicit să respectaţi şi să puneţi în aplicare imediat dispoziţiile imperative ale Art 66 din preambulul GDPR pentru a informa webmasterii şi deţinătorii de site-uri care stochează, prelucrează şi diseminează, în orice mod, în mediul public virtual, informaţii şi date despre persoana subsemnatului.
Pentru a se consolida „dreptul de a fi uitat” în mediul online, dreptul de ştergere ar trebui să fie extins astfel încât un operator care a făcut publice date cu caracter personal ar trebui să aibă obligaţia de a informa operatorii care prelucrează respectivele date cu caracter personal să şteargă orice linkuri către datele respective sau copii sau reproduceri ale acestora.
În acest scop, operatorul în cauză ar trebui să ia măsuri rezonabile, ţinând seama de tehnologia disponibilă şi de mijloacele aflate la dispoziţia lui, inclusiv măsuri tehnice, pentru a informa operatorii care prelucrează datele cu caracter personal în ceea ce priveşte cererea persoanei vizate.”
Legislaţia invocată de Nicoleta Pene:
„Decizia Curţii Europene de Justiţie în cauza Mario Costeja Gonzales, din 13.05.2015 vs Google, care a declarat că un operator de motoare de căutare pe Internet este responsabil pentru prelucrarea datelor cu caracter personal care apar pe paginile web publicate de terţe părţi. O persoană poate solicita ştergerea de hyperlinkuri din indexul motorului de căutare.”
„Regulamentul UE 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 94/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) GDPR.”
În încheierea documentului trimis redacţiilor, Nicoleta Pene afirmă:
„Subliniez caracterul ilegal al informaţiilor publicate în mediul online (fotografii şi referirile cu privire la persoana mea), care, pe lângă faptul că nu deţin, sub nicio formă, acordul subsemnatului, sunt inexacte, defăimătoare şi lipsite de orice suport probator (fac referire la fapte de natură penală nedovedite) afectează imaginea mea, a intimităţii şi vieţii mele de familie, cuprinzând date care duc foarte uşor, în mod direct sau prin coroborare, la identificarea mea şi a datelor mele de identitate.”
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
Comentarii