Este Ministerul Justiţiei un caz unic de raportare a instituţiilor la ziarişti? De a-i respinge pe cei care “deranjează”?
Vă prezentăm un caz cu alţi “actori”. Unul dintre actori este chiar Pro TV. Dacă sunt similitudini între Biroul de presă al Ministerului Justiţiei al lui Tudorel Toader şi Departamentul de Comunicare al Pro TV, stabiliţi voi la finalul articolului.
Despre relaţia instituţii – presă este vorba în povestea de mai jos. Despre cum îţi “alegi” sau despre cum îi “pedepseşti” pe ziarişti pentru că şi-au făcut meseria: au relatat faptele sau şi-au exprimat, de bună credinţă, opinia. O opinie care a deranjat.
De data aceasta, instituţia este Pro TV. O instituţie care, în urma unor materiale publicate de Paginademedia.ro, a impus o blocadă: echipa site-ului nu mai este invitată la evenimente, departamentul de comunicare nu răspunde la solicitări, oamenii de acolo nu răspund la mesaje. Nu se mai trimit nici comunicatele de presă! Cititorii Paginademedia.ro nu au resimţit însă în niciun fel efectele.
Noi vă prezentăm faptele. Am decis să publicăm povestea acum, în contextul cazului de la Ministerul Justiţiei, care a respins cererilor de acreditare a jurnaliştilor Ovidiu Oanţă (Pro TV) şi Ionela Arcanu (Realitatea TV).
Vineri, 22 februarie, ora 21.00, în timp ce pe post era cea mai urmărită emisiune din România - Românii au talent, Pro TV începe ofensiva. Anunţă că posturile din grup ar putea să iasă din grilele Telekom şi NextGen, de la 1 martie, întrucât compania nu a ajuns la un acord privind retransmisia.
Anunţul a fost peste tot. Articole şi numeroase bannere publicitare postate pe site-urile grupului. Informarea s-a făcut în timpul show-ului Românii au talent, unde Telekom avea reclame şi product placement, sub forma unor mesaje care au rulat pe post.
Sâmbătă, 23 februarie: Paginademedia cere lămuriri, despre stadiul negocierilor şi despre motivul ieşirii agresive a Pro TV. “Avem obligatia morala de a informa publicul PRO TV”, răspunde postul.
Paginademedia.ro publică articolul: Derapaj. Pro TV se foloseşte şi de postul TV în campania de presiune pe Telekom. Ce spun oficialii TV?
Din articol:
"Este pentru prima dată când Pro TV foloseşte în acest mod agresiv suporturile media pe care le deţine pentru a rezolva o problemă de natură comercială şi de a pune presiune pe un partener.
Conţinutul, editorialul, a fost astfel implicat în soluţionarea intereselor de business. Separarea editorialului, a conţinutului de zona de business este unul dintre principiile de bază în massmedia."
Luni, 25 februarie: Paginademedia.ro comentează subiectul,la Media Podcast. VIDEO. Pro TV, "abuz de putere" în cazul Telekom. De ce?
„Presa este o putere, iar folosirea ei în alte scopuri decât cel normal - în interesul publicului - înseamnă un ABUZ de putere” - Petrişor Obae, editor Paginademedia.ro.
Marţi, 25 februarie:
Pro TV organizează un eveniment pentru presă. Jurnaliştii Paginademedia.ro află despre eveniment şi presupun că o problemă tehnică a împiedicat invitaţia undeva, pe drum.
Întreabă la comunicare, prin SMS: “pe ce adresă aţi trimis invitaţia, că la noi nu a ajuns?”
Răspunsul, tot prin SMS: “Dacă nu aţi primit înseamnă că nu a fost trimisă.”
Pro TV închide canalul de comunicare cu Paginademedia.ro. De aproape o lună, Paginademedia.ro nu a mai primit niciun comunicat de presă de la Pro TV.
Reprezentanţii departamentului de comunicare nu mai răspund la telefon. Nici la mesaje.
Din informaţiile Paginademedia.ro, relatările din cazul Telekom au fost de “vină”.
Câteva solicitări de puncte de vedere legate de diverse subiecte s-au soldat fără răspuns. La aceleaşi întrebări însă, răspunsurile apăreau în alte publicaţii.
Singurul răspuns la o solicitare Paginademedia.ro a venit ieri (după o lună de “îngheţ total”), în cazul clipului de promovare a României şters de youtube, care îl identificase cu drepturi de autor aparţinând Pro TV.
În rest, tăcere. Comunicatele de presă au continuat să ocolească Paginademedia.ro.
Cititorii Paginademedia.ro nu au resimţit blocajul. Nu au ştiut că există.
Am publicat în toată această perioadă informaţii legate de Pro TV, la fel ca înainte de “blocadă”. Pe scurt, ne-am făcut meseria la fel.
În contextul în care acreditările celor doi jurnalişti la Ministerul Justiţiei au fost respinse, am decis să publicăm povestea. O poveste despre principii corecte, care se aplică indiferent dacă vorbim de un Minister al Justiţiei (care respinge acreditările jurnaliştilor incomozi) sau de o instituţie media (care respinge relaţia cu jurnalişti cu opinii care au ”deranjat”).
Citeşte şi:
- Pro TV: „Anunţul nu a fost o surpriză. Această situaţie este cauzata de refuzul Telekom şi NextGen.”
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
Subiectele acoperite de presă vizează nu numai instituți publice, ci și instituții private (de presă, în povestea noastră). Este de interes public ce se întâmplă în cea mai importantă televiziune din România? Pro TV în cazul de față. După părerea noastră este.
Legat de exemplul tău cu Vodafone: dacă decizia Vodafone este luată doar pentru că ai scris ceva ce lor nu le-a plăcut, da, este o problemă. Dacă până atunci relația era una normală jurnalist – instituție, în limitele meseriei și, în urma unui articol pe care l-ai publicat, s-a impus o blocadă, da, este o problemă.
Pentru că vorbim de principiul alegerii jurnaliștilor în funcție de cât de “prietenoși” sunt.
Nimeni nu acuză pe nimeni din senin :)
Apropo de cei din privat care “decid cum ajunge informația la public.” Este o mică nuanță aici. Printr-un comunicat de presă, de exemplu, ei “decid” cum ajunge informația la jurnalist, nu la public (e "Comunicat de presă", nu? :)).
Jurnalistul este cel care o pune în context, o ambalează, o completează și decide cum ajunge informația, mai departe, la public.
Că instituțiile ar vrea ca informația să apară într-o anumită formă, e foarte adevărat. Ar vrea, așa este. Le mai și iese câteodată. Dar până la public mai e un filtru. Noi, jurnaliștii. :)