Poveşti din culisele serialului interactiv lansat de lanţul de magazine Lidl, în urmă cu câteva luni. Mini-seria a urmat modelul Black Mirror: Bandersnatch, unde utilizatorul poate alege cum se termină secvenţa şi cum continuă firul epic.
Primul episod al seriei - Capcană pentru vulpe - a fost lansat în luna martie, iar celelalte trei episoade vor apărea în cursul acestui an.
„E o abordare nouă şi proaspătă, care nu se mai făcuse în campaniile de promovare de la noi”, spun creativii din spatele campaniei.
A fost filmat la Sibiu şi a pornit de la un brief în care oraşul din Ardeal era un element esenţial. De ce? Pe larg, mai departe.
O parte din echipa care s-a ocupat de creaţie, de la agenţia Mullen Lowe, a vobit despre detaliile „de culise” ale producţie.
Cum a pornit? Care a fost brieful iniţial? Unde s-a filmat? Cum au fost aleşi actorii? Discuţia a avut loc de Ziua Publicităţii, un eveniment organizat de IAA, cu Silviu Antohe şi Mihai Costache, group creative directors la MullenLowe.
Înainte, un scurt context. Serialul se numeşte „Legendele Urbane din Cămara Noastră” şi a pornit exact de la ideea de „legendă urbană”. În primul episod - Capcană pentru vulpe - o actriţă, Măndiţa Vulpescu, este acuzată şi condamnată pentru spionaj. În aşteptarea sentinţei aceasta primeşte dreptul la o ultimă masă.
1. Cum a pornit proiectul. Brieful: Gustul produselor şi oraşul Sibiu, două elemente esenţiale în campanie
Brandul se confrunta cu o problemă de percepţie din partea publicului. Oamenii se gândeau la Lidl ca la un magazin nemţesc, care are produse nemţeşti. Trebuia găsită o soluţie pentru schimbarea acestei percepţii, au povestit cretivii pe scena IAA.
În 2017 echipa Lidl a mers în diverse locuri din ţară, unde a „testat” diverse produse din cămarile gospodinelor. Ulterior, unele dintre acele produse s-au vândut în magazinele Lidl, la secţiunea „Cămara noastră”. Aşa a fost şi pelteaua făcută de o gospodină din ţară, care se vinde în magazine.
Aşa a apărut brieful. Două elemente au fost subliniate de la început:
- Gustul mâncărurilor româneşti trebuia reflectat în comunicare.
- Oraşul Sibiu trebuia să existe şi el în comunicare, pentru că a fost desemnat Regiune Gastronomică Europeană în acest an.
2. Ideea. Legende urbane inspirate de bucate româneşti: „Atmosferă veche, dar regie actuală”
Echipa de creaţie a pornit de la gândul să scoată reclama din zona comună, în care se află alte spoturi pe aceeaşi temă, produse tradiţionale:
„N-am vrut o reclamă cu păşunism sau cu târanii neaoşi. Am vrut să comunicăm istoria şi tradiţia altfel”, au completat oamenii din spatele campaniei.
Comunicarea a pornit de la ideea „legende urbane inspirate de bucate româneşti”. Creativii au punctat câteva aspecte.
- Era necesar să se întâmple în interbelic.
- Am încercat să replicăm o atmosferă veche, dar cu o regie contemporană.
- Am lucrat cu mai multe sinopsisuri până am ajuns la produsul final. Ideea iniţială s-a transformat: „Dacă la început am vrut să ne legăm de „dulceaţă”, în final am ajuns la pateu”, completază aceştia.
3. Execuţie: S-a filmat la Sibiu, iar la casting au fost peste 250 de actori
Atât regia, cât şi echipa de creaţie au stabilit că filmarea trebuie să aibă loc în oraşul Sibiu. Castingul trebuia să aibă loc în acelaşi oraş, totul din considerente logistice.
Castingul a fost la Sibiu şi au fost prezenţi peste 250 de actori. Toată execuţia a durat aproximativ o săptămână, notează echipa prezentă la Ziua Publicităţii.
„Am căutat actori care să aibă o expresie puternică, care să transmită lucruri. Nefiind actori de reclamă, am vrut ca cei care au venit la casting să aibă o expresie puternică, să transmită lucruri cu figura”, completează aceştia.
În final, aceştia au mizat pe o abordare interactivă, în care utilizatorii pot alege finalul secvenţei. Tot ei explică:
„E o abordare nouă şi proaspătă, care nu se mai făcuse în campaniile de promovare de la noi.”
Trimite un comentariu