"Dacă e ceva care ne duce despre derapaje, de vină este competiţia între televiziuni. Dacă nu dăm noi, dau ei!” Explicaţia venea din partea unui şef de redacţie, acum mai bine de zece ani, când CNA îi trăgea la răspundere în cazul uciderii lui Marian Cozma.
“Nu e o situaţie normală, dar cred că doar piaţa o va regla”, spunea optimist un alt şef de ştiri.
S-a reglat?
Paginademedia.ro a relatat, de-a lungul timpului, despre exemple care pot da răspunsul: sinucidera Mădălinei Manole, înmormântarea lui Sergiu Nicolaescu, a Ilenei Ciuculete şi multe altele (găsiţi o selecţie mai jos).
Cazul crimelor din Caracal a adus, pe posturile de televiziune, imagini cu familia răvăşită de durere în momentul în care a aflat, chiar în faţa casei presupusului criminal, că acesta şi-a recunoscut fapta, iar Alexandra a fost ucisă. Imagini cu cameramani alergând să prindă imagini, chiar din ambulanţă (Ruxandra Predescu a şi surprins câteva capturi, de pe posturile de ştiri, le găsiţi mai jos).
Câteva capturi surprinse de Ruxandra Predescu:
Reglementări există, dar nu se respectă!
Codul audiovizual are câteva prevederi clare în situaţii delicate.
Paginademedia.ro trece în revistă reglementări care există în audiovizual, dar sunt încălcate deseori, în situaţii excepţionale (deşi pentru situaţii excepţionale au fost instroduse în codul audiovizual).
De exemplu:
(1) În intervalul orar 6,00 - 22,00 nu pot fi difuzate programe, altele decât producţiile audiovizuale de ficţiune, care conţin descrieri ori reconstituiri ale unor omucideri/sinucideri, mutilări/automutilări sau tehnici criminale ori practici oculte.
#M1
(2) În cazul acestor drame, radiodifuzorii nu pot difuza imagini de la locul tragediei sau imagini care arată suferinţele prin care trec membrii familiei ori ale altor persoane apropiate victimei sau familiei acesteia.
Potrivit Codului de reglementare în audiovizual, "Orice persoană are dreptul la respectarea intimităţii în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire".
Conforma aceleiaşi reglementări, "În cazul situaţiilor de suferinţă umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violenţă, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a respecta imaginea şi demnitatea persoanelor aflate în astfel de situaţii."
Dacă publicul vrea, nu înseamnă că trebuie să îi dai cu orice preţ!
Un alt articol, tot pentru cazuri excepţionale:
"Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la demnitate, la propria imagine şi la respectarea vieţii private, aşa cum acestea sunt recunoscute şi ocrotite de Codul civil; simpla invocare a acordului prealabil al persoanei nu poate justifica încălcarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane, ordinea publică sau bunele moravuri şi nici nu poate înlătura răspunderea furnizorului de servicii media audiovizuale pentru conţinutul programului".
Ţin cont posturile TV de aceste reglementări?
Câteva exemple din istoria ultimilor ani, surprinse de Paginademedia.ro:
Pentru a incinera un om de 68 de kilograme, ar fi nevoie de echivalentul a 100 de kg de lemne sau de benzina necesară pentru a parcurge 4000 de kilometri, aflăm de la Asociația Crematoriilor din America de Nord. Asta, dacă respectivul corp ar arde într-un crematoriu, nu în aer liber. În urma incinerării, care durează uzual în jur de 2-3 ore, rămâne între 1 și 4 kg de cenușă, deschisă la culoare.
Și în România anului 2019, instituțiile statului ne cer să credem că un *** de 66 de ani, a ars un cadavru în curtea sa, folosind zeci de kg de lemne sau sute de litri de benzină sau Dumnezeu știe ce cantitate de acid, iar nimeni nu a simțit nimic, nu a mirosit nimic? Nu se găsește niciun lemn, nicio canistră de benzină, nicio urmă de cenușă? Apropo, pentru a dizolva un corp în acid este nevoie să treacă minim 48 de ore.
Un criminal meticulos, cu o inteligență și o capacitate de organizare peste medie, poate, repet, poate, ar fi reușit o astfel de performanță.
Uitați-vă la moș Dincă, zis Popicu: vi se pare ceva inteligență peste medie? Vi se pare un tip organizat meticulos? Sau vi se pare un bolovan, o brută?
După două zile în care omul nu a recunoscut nimic, Popicu a avut brusc remușcări și a mărturisit tot. Aproape tot. Nu și-a dat seama ce-a făcut cu cadavrul fetei. Sau mai bine, nu a venit nimeni cu o versiune credibilă pe care acest om să și-o asume? Cred că după tratamentul din arestul poliției, Dincă din Caracal e gata să mărturisească orice: atacurile de la 11 septembrie, asasinarea lui JFK, fuga lui Pacepa, orice e nevoie.
Îmi e tot mai clar că întâmplările de la Caracal nu au fost rodul incompetenței, ci mai degrabă al acoperirii unei rețele despre care se știa că funcționa de ani de zile acolo, în care sunt implicați oameni din Poliție și Procuratură, cu binecuvântarea serviciilor locale și a autorităților publice.
Totul ar fi mers strună dacă n-ar fi apărut două erori neprogramate: 1) Popicu a răpit pe cine nu trebuia. Nepoata lui Cumpănașu, fost mare lăudător al serviciilor și ministerelor de forță, care a făcut scandal Și 2) Pentru că e foarte inteligent, nepoata a reușit să sune la 112 de la Popicu, alertând „exteriorul” că este în viață.
Din acel moment, orice intervenție a autorităților trebuia amânată cât mai mult pentru a da timp rețelei: fie pentru a ucide fata și a se dispensa de cadavru, fie pentru a o scoate din țară și a duce-o departe, unde nici nu vreau să mă gândesc la ce va fi supusă.
Moș Dincă nu e decât un bouncer, o brută, nu e nici pe departe capul acestei operațiuni monstruoase. Într-un oraș mic dintr-un județ mic, polițiștii, sri-știi, jandarmii, judecătorii, etc, se cunosc între ei și se acoperă între ei( aduceți-vă aminte de cazul polițistului pedofil).
Se transferă dintr-o parte în alta. Ce s-a întâmplat la Caracal era cunoscut de tot ce înseamnă autoritate de forță în județ. Fără discuție. Mai ales Oltul e județ mic, dar și pentru că există multe antecedente legate de traficul de persoane: nu m-ar mira ca una dintre motivațiile pentru care factorul politic să fi lăsat lucrurile să meargă așa să fie că e sursă de venit pentru județ. Iar dacă Deveselu a beneficiat de această rețea - militarii americani sunt și ei oameni - vom afla în funcție de starea de sănătate a lui Popicu.
În orice caz, nu pot să nu remarc un lucru: de unde la început, oamenii identificaseră instinctiv serviciile - prin exponentul STS - ca vinovat, între timp, pe neștiute, atenția publică s-a mutat spre poliție, pe PSD, corupție etc.A apărut și raportul care arată că STS a respectat întocmai regulamentele și că e curat lună, dar și mărturii, anonime bineînțeles -, cum că „dacă mai funcționau protocoalele cu SRI, îl găseam la milimetru”. Bine, nimeni nu se întreabă de ce STS, Procuratura, Miliția, etc, nu a apelat la SRI să-l localizeze pe moș Dincă la milimetru.
Și totuși, în țara aceasta, cu ce se ocupă serviciile secrete? Și cum se face, că niciodată, bă da' niciodată, ăștia nu-s vinovați de n