„Va decredibiliza profesia!” Organizaţii şi jurnalişti se opun reducerilor de impozit pentru presă

Reacţii peste reacţii după ce Camera Deputaţilor a adoptat propunerea legislativă potrivit căreia jurnaliştii şi tehnicienii în radiodifuziune şi televiziune să fie scuţiti de plata impozitului pe veniturile din salarii şi din drepturile de proprietate intelectuală.

De la jurnalişti, la ONG-uri şi politicieni au reacţionat ieri, la decizia parlamentului de a trimite spre promulgare noua lege.

„Problema pe care o vizează măsura există, dar soluţia propusă este greşită. Mai mult, considerăm că, în loc să facă bine, va decredibiliza profesia şi va situa jurnaliştii, în percepţia publică, în rândul categoriilor oportuniste”, a fost reacţia Centrului pentru Jurnalism Independent.

Se vorbeşte despre conflicte de interese, de pierderea credibilităţii presei, însă jurnaliştii vin şi cu propriile propuneri care ar putea uşura situaţia presei. Iată câteva:

CJI. „Respectarea legii liberului acces la informaţiile public şi oprirea blocadei informaţionale pe care autorităţile publice centrale şi locale o desfăşoară la adresa jurnaliştilor critici;”

Cătălin Tolontan: „Ca stat, decât să dai pomană ziariştilor, afectându-le imaginea care şi aşa este periclitată, mai bine te lupţi cu Google şi Facebook ca să plătească impozitele în România pe veniturile realizate în România.”

Alex Livadaru, Republica: „Mai importantă ar fi o piaţă liberă, dar cu reguli stricte, marii playeri să achite taxele acolo unde încasează publicitate. Iar diverşii patroni mai penali sau mai puţin penali să nu facă dumping prin neplata taxelor şi impozitelor angajaţilor.”

G4Media: „Politicienii să nu mai acorde contracte de publicitate netransparente şi în afara campaniilor electorale. Politicienii să iasă din acţionariatul companiilor de media, fiind frecvente situaţiile în care oamenii politici se folosesc de presă pentru a-şi spori influenţa şi accesul la resurse.”

Reacţiile organizaţiilor şi jurnaliştilor, pe larg

CJI: Situaţia precară a mass-media din România este cauzată de un cumul de factori iar soluţiile reale se găsesc, de multe ori, în mâinile oamenilor politici

„Conform unui studiu despre situaţia mass-media româneşti, pe care CJI l-a documentat în perioada septembrie 2019 – ianuarie 2020, situaţia financiară precară a jurnaliştilor este una dintre primele probleme semnalate de profesioniştii din massmedia. Aşadar, problema pe care o vizează măsura există, dar soluţia propusă este greşită.

Mai mult, considerăm că, în loc să facă bine, va decredibiliza profesia şi va situa jurnaliştii, în percepţia publică, în rândul categoriilor oportuniste.

Situaţia precară a mass-media din România este cauzată de un cumul de factori, iar soluţiile reale se găsesc, de multe ori, în mâinile oamenilor politici. Printre acestea, menţionăm:

- Alocarea contractelor de publicitate din bani publici sau a celor pentru partide prin licitaţii care să respecte criteriile profesioniste, şi nu ţinând cont de loialităţile pe care anumiţi jurnalişti sau patroni de presă le au pentru respectivele instituţii publice sau partide;

- Respectarea legii liberului acces la informaţiile public şi oprirea blocadei informaţionale pe care autorităţile publice centrale şi locale o desfăşoară la adresa jurnaliştilor critici;

- Înţelegerea şi respectarea rolului pe care jurnaliştii îl au într-o societate democratică şi acceptarea mandatului acestora – de garant al respectării interesului public, precum şi oprirea atacurilor la adresa jurnaliştilor, care erodează încrederea publicului în mandatul mass media.

Mircea Toma, ActiveWatch: Păi mai ai tu tupeul să ieşi public şi să vorbeşti despre pensii speciale, când replica în momentul doi poate fi Şi tu eşti special?

În aparenţă proiectul sună bine. DOAR ÎN APARENŢĂ: Legea aprobată în an electoral aduce însă în discuţie conflictul de interese. Mai mult, adevăraţii beneficiari ar urma să fie marile trusturi şi patronii de presă, comentează, la RFI, Mircea Toma, de la ActiveWatch:

„Vor câştiga în primul rând companiile mari de media. Pentru că sunt scutite de impozite şi veniturile tehnicienilor. (…)

Legea aduce în discuţie şi conflictul de interese. Pentru că tu intri într-o categorie profesională specială. Ai putea să fii pus în situaţia de a critica specialii din România, nu? Păi mai ai tu tupeul să ieşi public şi să vorbeşti despre pensii speciale, când replica în momentul doi poate fi Şi tu eşti special? Va creşte proporţional cantitatea de mizerie din mass-media şi vor beneficia în primul rând patronii de presă mari care produc ceea ce ştim”.

„Soluţia care ar putea să funcţioneze şi pe care noi am propus-o în urmă cu mai mulţi ani a fost constituirea unor bugete dedicate proiectelor de jurnalism de calitate. Există modelul acesta în funcţiune, în România, pentru domeniul cultural.”

Cătălin Tolontan, Libertatea: Decât să dai pomană ziariştilor, afectându-le imaginea care şi aşa este periclitată, mai bine te lupţi cu Google şi Facebook

Jurnalistul Cătălin Tolontan le mulţumeşte celor doi deputaţi PNL care au votat împotriva Legii, într-un text publicat pe Libertatea.

„Măsura scutirii de impozit este, de asemenea, inechitabilă pentru că multe instituţii de presă sunt eternizate într-o insolvenţă care nu e permisă în alte domenii. Situaţia deformează competiţia şi introduce statutul de ”companii exceptate”, dar dependente de capriciile politicienilor.

În fine, măsura este ineficientă pentru că, da, e adevărat că presa nu o duce bine, însă nu aşa o stimulezi. Ca stat, decât să dai pomană ziariştilor, afectându-le imaginea care şi aşa este periclitată, mai bine te lupţi cu Google şi Facebook ca să plătească impozitele în România pe veniturile realizate în România.”

Alex Livadaru, Republica: Cum va mai putea un ziarist să-i critice pe parlamentarii sau pe aleşii locali dacă va fi el însuşi un privilegiat?

Jurnalistul Alex Livadaru, de la Republica.ro, spune că scutirea jurnaliştilor de la plata impozitului pe venit e o măsură greşită şi cu efecte perverse.

„Cum va mai putea un ziarist să-i critice pe parlamentarii sau pe aleşii locali dacă va fi el însuşi un privilegiat?” se întreabă Livadaru.

Alex Livadaru: Ziariştii au nevoie de spaţiu ca să-şi facă meseria - acces la informaţii neîngrădit, porţi deschise acolo unde toţi trag să le închidă.

Despre business-ul din publishing - mai importantă ar fi o piaţă liberă, dar cu reguli stricte, marii playeri să achite taxele acolo unde încasează publicitate. Iar diverşii patroni mai penali sau mai puţin penali să nu facă dumping prin neplata taxelor şi impozitelor angajaţilor.

Pentru că dacă mă întrebaţi, în prezent, preţul publicităţii online nu este unul corect, care să susţină toate costurile pentru o instituţie care creează conţinut.

Domnilor aleşi, nu, jurnaliştii nu au nevoie de nicio reducere de impozit sau pensie specială.

Cine zice că e ziarist şi vrea scutiri nu e ziarist.”

G4Media: Prin scutirea de impozit propusă, chiar dacă situaţia presei este dificilă, promotorii legii nu vor decât să cumpere bunăvoinţa presei într-un an cu două şiruri de alegeri.

Jurnaliştii de la G4Media au luat, la rândul lor, o poziţie în cazul legii. „G4Media.ro se declară împotriva legii privind scutirea de impozit pentru ziarişti / Ce ar trebui să facă statul şi politicienii pentru a ajuta presa”, a titrat publicaţia.

„Considerăm că, prin scutirea de impozit propusă, chiar dacă situaţia presei este dificilă, promotorii legii nu vor decât să cumpere bunăvoinţa presei într-un an cu două şiruri de alegeri.”

„Presa, ca şi alte domenii de activitate, funcţionează însă într-o piaţă cu probleme şi dificultăţi specifice. Nu scutirea de impozit a ziariştilor va ajuta la asanarea presei.

Înţelegem foarte bine nevoia unor publicaţii mici, în special a celor independente sau locale, de a fi ajutate să supravieţuiască, dar pe termen lung scutirea de impozit se va întoarce împotriva presei în general, aşa cum pensiile speciale s-au întors împotriva magistraţilor.”

Propunerile G4Media:

Altele sunt mecanismele prin care statul şi politicienii pot asigura o competiţie corectă, o piaţă funcţională şi independenţa ziariştilor:

• Politicienii să nu mai acorde contracte de publicitate netransparente şi în afara campaniilor electorale
  

• Politicienii să iasă din acţionariatul companiilor de media, fiind frecvente situaţiile în care oamenii politici se folosesc de presă pentru a-şi spori influenţa şi accesul la resurse.

• Politicienii să înceteze utilizarea instituţiilor statului la nivel central şi local pentru intimidarea şi control editorial al redacţiilor incomode (vezi asaltul din epoca Dragnea asupra G4Media.ro, HotNews.ro, Rise Project).

• Statul să asigure tratament egal pentru toţi jucătorii din piaţă, prin eliminare protecţiei de care s-au bucurat la un moment dat marii datornici la stat şi să asigure funcţionarea corectă a pieţei de publicitate

• Să asigure accesul jurnaliştilor la informaţii, prin respectarea legii 544, care obligă autorităţile să pună la dispoziţia jurnaliştilor informaţii de interes public. Din păcate, legea nu este întotdeauna respectată.