AJUTOR! Ce vor de la Guvern Televiziunile, Presa şi site-urile? În general tăieri de taxe şi impozite. Televiziunea vrea bani pentru anunţurile de interes public. Lista cererilor

DOCUMENTE. Televiziunile, ziarele şi publicaţiile online cer ajutor Guvernului, după efectele pandemiei de Coronavirus. Ce vor exact?

În general, este vorba de tăieri de taxe şi amânări de impozite, dar şi acces la bugete speciale. Sunt însă diferenţe notabile între ce vor publicaţiile online şi cele tipărite şi ce vor televiziunile şi radiourile.

Publisherii online, de exemplu, punctează că în această perioadă site-urile de clickbait şi titluri înşelătoare câştigă, în timp ce publicaţiile bazate pe standarde au de pierdut.

Posturile TV şi de radio vor ca anunţurile de interes public impuse prin lege să fie făcute pe bani.

Câteva diferenţe între ce vor Televiziunile şi Radiourile şi ce vor Site-urile şi Presa scrisă:

• Site-urile şi presa cer amânarea cu trei luni a dărilor către stat (piaţa de publicitate online a picat cu 50% acum, spun în cerere). Televiziunile şi radiourile vor şase luni de amânare.

• Site-urile şi presa vor bugete de sprijin pe timp de criză, care să permită, ulterior, crearea unor mecanisme de filtrare fake-news/clickbait. Televiziunile şi radiourile, în schimb, vor finanţări nerambursabile şi vor să fie printre beneficiarii fondurilor care vor fi acordate de Uniunea Europeană pentru contracararea efectelor pandemiei.

• Cererile site-urilor şi ziarelor punctează clar codurile CAEN (obiectul de activitate) care să fie vizate de aceste măsuri. Cererile radiourilor şi televiziunilor nu punctează codurile CAEN. (Ca o paranteză, principala televiziune din România, Pro TV, nu mai are codul de activitate "activităţi de difuzare a programelor de televiziune". Codul a fost schimbat în „Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune”, chiar înainte ca Pro TV să aplice pentru ajutor de stat pentru, printre altele, serialul Las Fierbinţi, după cum Paginademedia.ro a scris AICI)

• Site-urile şi presa recomandă ca măsurile să fie îndreptate către "companii care respectă standardele industriei". De ce?

Cei care promovează „fake news”, „clickbait” şi titluri înşelătoare sunt, dimpotrivă, favorizaţi, în această perioadă: aceştia nu aveau oricum publicitate de la companiile mari şi investitorii etici în publicitate, aceştia admit orice fel de publicitate via platforme globale sau regionale automatizate şi sunt editaţi de entităţi juridice fantomă care, adesea, nu respectă niciun fel de reguli de informare corectă şi nici de plată corespunzătoare a obligaţiilor fiscale.

Unde sunt punctate aceste propuneri de măsuri?

Televiziunile au venit cu o serie de propuneri de măsuri trimise Guvernului prin intermediul ARCA – Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale.

Site-urile şi ziarele şi-au formulat cererile către Guvern prin intermediul BRAT – Biroul Român de Audit Transmedia.

Ambele asociaţii au făcut un apel comun către Guvern pentru a ajuta presa, însă şi-au formulat separat cererile cu măsuri (ARCA într-un document, BRAT – în altul).

Paginademedia.ro vă prezintă, detaliat, în exclusivitate, setul de măsuri cerute de televiziuni şi setul de măsuri cerute de ziare şi publisherii online.

Înainte de documentele detaliate:

1. CE VOR TELEVIZIUNILE ŞI POSTURILE DE RADIO:

• Includerea radiourilor şi televiziunilor printre beneficiarii fondurilor care vor fi acordate de Uniunea Europeană pentru contracararea efectelor pandemiei.

• Amânarea cu şase luni a plaţilor pentru obligaţiile către stat privitoare la TVA, impozit pe profit si pentru obligaţiile angajatorilor privind plata, în numele angajaţilor, a CAS/CASS şi a impozitului.

• Anularea pentru o perioadă de şase luni a taxei de spectru pe percepută de ANCOM, aferentă transmisiilor de radio si televiziune.

• Acordarea de plăţi pentru anunţurile de interes public difuzate de radiouri şi de televiziuni, atât pentru anunturile a căror difuzare este impusă prin lege, cât şi a anunţurilor de interes public care nu intră sub regim de obligativitate a difuzării.

• Acordarea de finanţări nerambursabile pentru sprijinirea difuzării de programe informative şi culturale.

• Majorarea procentului de finantare directa a producţiilor de filme de televiziune - documentare şi/sau ficţiune de catre clientii de publicitate prevazut la art. 16 alin. 3 din OG 39/2005 de la 1% la 2 %, pe o perioada de 18 luni.

• Alocarea de fonduri suplimentare si clarificarea urgenţă a legislatiei secundare pentru reluarea schemei de ajutor de stat pentru productiile audiovizuale prevazuta prin HG 428/2018.

• Stabilirea unor proceduri simplificate de acces al radiourilor şi televiziunilor la sursele oficiale de informaţie atât guvernamentale cat şi administrative, in scopul informării complete si rapide a populaţiei asupra evenimentelor de larg interes.

• Compensarea costurilor suplimentare pentru asigurarea de materiale sanitare, de protectie si a echipamentelor specifice necesare desfăsurării activitatilor de televiziune si radio in conditii de siguranţă atât pentru echipele din teren cât si pentru persoanele cu care acestea intră in contact, precum si a costurilor suplimentare de logistică aferente transportului securizat al angajaţilor a căror prezenţă este absolut necesară în studiouri sau in teren.

• Asigurarea permisiunii de deplasare cu prioritate a echipelor radiourilor şi televiziunilor în scopul obţinerii informaţiilor necesare cetăţenilor.

2. CE VOR SITE-urile ŞI PUBLICAŢIILE ONLINE:

Printre măsurile din documentul adresat Guvernului:

• utilizarea site-urilor şi ziarelor în realizarea comunicărilor oficiale ale autorităţilor, a diseminării campaniilor de informare pe care le derulaţi

• acordarea de facilităţi unor entităţi juridice afectate preponderent de criză, cum ar fi:

• scutirea de la plata taxelor şi impozitelor pe o perioadă de 3 luni, dar nu mai puţin de durata stării de urgenţă şi pentru încă o lună după expirarea acesteia;

• amânarea termenului de plată pentru impozitul pe profit /impozitul pe veniturile microîntreprinderilor/ impozitul pe veniturile din salarii, a termenului de plată pentru contribuţia de asigurări sociale/ asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor din salarii, a termenului de plată pentru contribuţia asiguratorie pentru munca aferentă veniturilor din salarii, a termenului de plată pentru TVA, a termenului de plată pentru impozitul pe clădiri etc., ce vor fi datorate de către aceste entităţi juridice ulterior expirării perioadei de scutire,

• alocarea unui buget de investiţii pentru proiectele media, cu rol de sprijin pe perioada de criză şi care să permită construirea, de către entităţile juridice ce activează în acest domeniu, a unor platforme pentru un viitor mai sustenabil în astfel de situaţii, ulterior perioadei de criză (de exemplu: mecanisme de filtrare fake news/clickbait, platforme educative, proiecte de e-learning, consiliere, etc.),

• instituirea unei cote de TVA 0% pentru publicaţii si cărţi pe o perioadă de cel puţin 1 an,

• includerea activităţilor aferente tipăririi şi editării de presă scrisă/online în categoria serviciilor esenţiale, cu toate avantajele ce decurg din acest statut, cu prilejul oricăror decizii luate de comandamentele de criză.

Organizaţia recomandă ca măsurile să fie îndreptate către "companii care respectă standardele industriei" şi care, într-adevăr, au fost afectate de criza coronavirusului. Adică, printre altele:

- un sediu social valid în România şi un administrator identificabil

- să aibă taxele şi impozitele plătite constant, cel puţin în ultimele şase luni

- un minim de trei salariaţi

- să aibă un minus de cel puţin 25% al veniturilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

DOCUMENTELE, detaliat:

1. BRAT - Măsurile pentru publicaţii online şi ziare

Cererea de adoptare măsuri pentru sprijinirea presei în contextul stării de urgenţă generate de Covid19

Vă adresăm această cerere, în numele membrilor BRAT - asociaţia profesională a industriei de media ce reprezintă peste 75 de editori de presă scrisă şi online, care împreună editează peste 350 de produse media tipărite sau online.

Contextul general, prezentat în Apelul comun al industriei de media din România, este completat în cazul presei scrise tipărite sau online de următoarele informaţii, specifice:

-efectele negative asupra editorilor legitimi de presă scrisă sau online - printre efectele imediate se înscriu scăderea cu 50% a veniturilor din publicitate (sursa: MIP) şi cu peste 90% a celor din vânzarea la chioşc a publicaţiilor şi chiar sistarea apariţiei ediţiilor tipărite a unor publicaţii;

-creatorii de conţinut scris, companiile ce furnizează ştiri online sau în presa tipărită, nu au surse de venit care să nu fie afectate semnificativ de criza generată de instituirea stării de urgenţă, şi, astfel, apreciem că o mare parte dintre companiile care activează în acest domeniu îşi vor înceta activitatea, punând astfel în pericol informarea obiectivă şi corectă a publicului;

-peste 70% din populaţia activă a ţării (25 – 54 ani) se informează din mediul online, pe care îl consideră sursă principală de informare (sursa: SNA FOCUS), astfel că menţinerea funcţională a instituţiilor de presă ce furnizează ştiri corect redactate este esenţială, atât pentru publicul larg, cât şi pentru autorităţi

-35% din populaţia României utilizează ca sursă principala de informare presa scrisa, fenomen prezent in proporţie mai mare la populaţia de peste 65 ani - Sursa: Studiul National de Audienta.

-incepând cu data de 9 martie 2020, accesarile publicului la ştirile online s-a dublat, iar consumul general de informaţii publicate pe site-uri a crescut cu 54%.

Cele mai importante siteuri de stiri inregistrau in ultimele luni intre 1 milion si 3 milioane de vizitatori lunar, fiind importante surse de stiri pentru publicul larg. In luna martie 2020 estimam, pe baza datelor de trafic deja inregistrate, ca numarul persoanelor ce vor accesa siteuri de stiri vor depasi 4 – 5 milioane de oameni, devenind cele mai mari canale de informare din Romania.

-cei mai afectaţi sunt chiar editorii legitimi, care se limitează la informarea obiectivă a publicului şi nu apelează la ştiri false sau senzaţional.

Cei care promovează „fake news”, „clickbait” şi titluri înşelătoare sunt, dimpotrivă, favorizaţi, în această perioadă: aceştia nu aveau oricum publicitate de la companiile mari şi investitorii etici în publicitate, aceştia admit orice fel de publicitate via platforme globale sau regionale automatizate şi sunt editaţi de entităţi juridice fantomă care, adesea, nu respectă niciun fel de reguli de informare corectă şi nici de plată corespunzătoare a obligaţiilor fiscale;

Vă solicităm sprijinirea instituţiilor de presă, prin aplicarea unei serii de măsuri:

-utilizarea site-urilor şi ziarelor în realizarea comunicărilor oficiale ale autorităţilor, a diseminării campaniilor de informare pe care le derulaţi

-acordarea de facilităţi unor entităţi juridice afectate preponderent de criză, cum ar fi:

- scutirea de la plata taxelor şi impozitelor pe o perioadă de 3 luni, dar nu mai puţin de durata stării de urgenţă şi pentru încă o lună după expirarea acesteia;

- amânarea termenului de plată pentru impozitul pe profit /impozitul pe veniturile microîntreprinderilor/ impozitul pe veniturile din salarii, a termenului de plată pentru contribuţia de asigurări sociale/ asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor din salarii, a termenului de plată pentru contribuţia asiguratorie pentru munca aferentă veniturilor din salarii, a termenului de plată pentru TVA, a termenului de plată pentru impozitul pe clădiri etc., ce vor fi datorate de către aceste entităţi juridice ulterior expirării perioadei de scutire,

-alocarea unui buget de investiţii pentru proiectele media, cu rol de sprijin pe perioada de criză şi care să permită construirea, de către entităţile juridice ce activează în acest domeniu, a unor platforme pentru un viitor mai sustenabil în astfel de situaţii, ulterior perioadei de criză (de exemplu: mecanisme de filtrare fake news/clickbait, platforme educative, proiecte de e-learning, consiliere, etc.),

-instituirea unei cote de TVA 0% pentru publicaţii si cărţi pe o perioadă de cel puţin 1 an,

-includerea activităţilor aferente tipăririi şi editării de presă scrisă/online în categoria serviciilor esenţiale, cu toate avantajele ce decurg din acest statut, cu prilejul oricăror decizii luate de comandamentele de criză.

Vă rugăm să aveţi în vedere, în aplicarea acestor măsuri, persoanele juridice care au obiecte de activitate încadrate în următoarele coduri CAEN:

CAEN 1811 - Tipărirea ziarelor
CAEN 4762 - Comerţ cu amănuntul al ziarelor şi articolelor de papetărie, în magazine specializate
CAEN 5811 - Activităţi de editare a cărţilor
CAEN 5812 - Activităţi de editare de ghiduri, compendii, liste de adrese şi similare
CAEN 5813 - Activităţi de editare a ziarelor
CAEN 5814 - Activităţi de editare a revistelor şi periodicelor
CAEN 5819 - Alte activităţi de editare
CAEN 6311 - Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi a activităţilor conexe
CAEN 6312 - Activităţi ale portalurilor web
CAEN 6391 - Activităţi ale agenţiilor de ştiri
CAEN 7311 - Activităţi ale agenţiilor de publicitate
CAEN 7312 - Servicii de reprezentare media
CAEN 9412 - Activităţi ale organizaţiilor profesionale
CAEN 9499 - Activităţi ale altor organizaţii n.c.a.

Suplimentar, recomandăm autorităţilor direcţionarea unui eventual sprijin către acele companii legitime, care editează produse media online sau tipărite şi care respectă standardele industriei, făcând eforturi în sensul profesionalizării şi transparentizării activităţii proprii.

În acest sens, recomandăm un set de criterii suplimentare faţă de încadrarea activităţii în unul din codurile CAEN anterioare, criterii ce servesc drept dovadă că se respectă bunele practici în industrie şi regulile generale aplicabile, printre care:

1.existenţa unui sediu social valid pe teritoriul României şi a unui administrator al societăţii identificabil;

2.existenţa unui număr de minim 3 salariaţi, încadraţi cu respectarea formelor legale, care să fi prestat cel puţin 4 ore de muncă/zi, în ultimele 6 luni;

3.existenţa unor contracte de drepturi de autor încheiate cu redactori colaboratori, pe perioada ultimelor 6 luni;

4.plata constantă a taxelor şi impozitelor aferente activităţii, cel puţin în ultimele 6 luni;

5.scăderea cu minim 25% a veniturilor faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent sau faţă de media lunară a anului precedent;

6.suplimentar, doar în cazul editorilor de site-uri web, dovada deţinerii a cel puţin unui site web ce a înregistrat, în ultimele 6 luni, trafic online mai mare de 200.000 de afişări în medie pe lună, certificat de un organism recunoscut de măsurare a traficului şi audienţei site-urilor web, ce realizează o măsurare independentă, standardizată şi transparentă a traficului online;

7.tot în cazul editorilor de site-uri web, dovada deţinerii dreptului de a utiliza domeniul site-urilor de la pct.4 (înregistrare ROTLD, contract prin care face dovada dreptului utilizării domeniului pe o durată de cel puţin 6 luni anterioare, etc.)

8.apartenenţa persoanei juridice la asociaţii profesionale ale industriei, aderarea la Coduri etice şi de bune practici ale industriei, respectarea standardelor industriei şi a reglementările aplicabile (GDPR).

Din criteriile de mai sus, considerăm imperativ necesară respectarea cel puţin a celui de la pct. 1, 6, 7, 8, precum şi a minim două dintre criteriile menţionate la pct. 2-4.

BRAT îşi exprimă disponibilitatea de a oferi sprijin în identificarea editorilor legitimi, care respectă condiţiile propuse, sau altele pe care Guvernul le va decide, şi care respectă standardele etice necesare în această perioadă tulbure.

2. ARCA (Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale) - Măsurile cerute pentru radiouri şi televiziuni

Stimate Domnule Prim-Ministru,

În contextul instituirii stării de urgenţă în scopul evitării infectării populatiei cu virusul Covid-19, strategia abordată de instituţiile statului român vizează in principal limitarea circulaţiei cetăţenilor şi rămânerea acestora la domiciliu; in acest context, rolul televiziunii şi al radioului devine extrem de important, sub două aspecte:

Ca modalitate principală de păstrare legăturii cu societatea a cetăţenilor, sub raportul informării lor asupra evoluţiei pandemiei, asupra măsurilor de contracarare a acesteia prin implementarea masurilor de siguranţă adoptate de institutiile statului, precum şi cu privire la aspectele curente implicite unei activităţi sociale şi economice care trebuie păstrată în limitele normalităţii.

Ca suport psihologic necesar pentru a face faţă unei dificile izolări la domiciliu a cetăţenilor pentru o perioadă de până la 10 săptămâni, dar care se poate prelungi pe o durată semnificativ mai lungă.

Dar, acest dublu rol de importanţă maximă pentru depăşirea crizei este grav subminat de reducerea drastică a resurselor financiare în domeniul audiovizual, sub efectul crizei.

Astfel, trebuie avut in vedere că finanţarea prin publicitate a radiourilor şi televiziunilor va fi mult redusă ca urmare a faptului că majoritatea clienţilor de publicitate îşi vor diminua sau chiar închide activitatea temporar, având drept consecinţă anularea bugetelor de publicitate, efect ce s-a produs deja intr-o masura semnificativă.

Deşi, spre deosebire de alte activitati, radiourile şi televiziunile pot funcţiona fără a expune populaţia la riscuri, finanţarea acestora prin mecanismele obisnuite se poate reduce aproape de zero, in conditiile in care funcţionarea radiourilor şi televiziunilor este chiar o condiţie a rezistentei în faţa crizei.

De asemenea, dificultăţile intâmpinate de clienţii de publicitate in acestă perioadă vor produce un efect in cascadă care va duce la apariţia unor intârzieri in ceea ce priveşte incasarea sau chiar la imposibilitatea de a incasa efectiv cifra de afaceri, afectând negativ asigurarea lichiditătilor atât de necesare desfasurării activitatilor de radio si televiziune.

Mai mult, in conditiile respectării obligatorii a masurilor de contracarare a raspândirii virusului, televiziunile si radiourile intâmpină dificultati reale in desfasurarea activitatii de zi cu zi a productiei de programe destinate publicului.

Trebuie reţinut că radiourile şi televiziunile sunt reglementate de 28 de ani de legea audiovizualului, ceea ce face ca radioul şi televiziunea să fie mijloacele de comunicare în masă în care corectitudinea informaţiilor este garantată şi riscul de fake-news este exclus, precum şi în care principiile referitoare la valorile democratice şi ale drepturilor omului sunt respectate fără excepţii.

În acest context, considerăm că este necesară administrarea de către autorităţi a acestei situaţii complexe cu un set de măsuri care să vizeze inclusiv protejarea activităţii radiourilor şi televiziunilor, care sunt, împreună cu presa scrisă şi alături de sectorul medical şi de cel al menţinerii ordinii publice, instrumentele de bază în prin care România rezistă în faţa pandemiei.

Astfel, considerăm absolut necesară includerea lor în setul de măsuri care vizează acordarea imediată de facilităţi fiscale şi garanţii guvernamentale, adoptate de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, având in vedere că, în contextul actual, principala prioritate a radiourilor si televiziunilor devine continuarea activitătii în condiţii în care pot asigura buna funcţionare a mijloacelor de comunicare audovizuale, atât de necesare populaţiei în această perioadă.

În scopul diminuării efectelor negative expuse anterior, considerăm că se impune şi adoptarea de urgenţă a unor măsuri specifice de sprijinire a radiourilor şi televiziunilor, şi anume:

• Includerea radiourilor şi televiziunilor printre beneficiarii fondurilor care vor fi acordate de Uniunea Europeană pentru contracararea efectelor pandemiei.

• Amânarea cu şase luni a plaţilor pentru obligaţiile către stat privitoare la TVA, impozit pe profit si pentru obligaţiile angajatorilor privind plata, în numele angajaţilor, a CAS/CASS şi a impozitului.

• Anularea pentru o perioadă de şase luni a taxei de spectru pe percepută de ANCOM, aferentă transmisiilor de radio si televiziune.

• Acordarea de plăţi pentru anunţurile de interes public difuzate de radiouri şi de televiziuni, atât pentru anunturile a căror difuzare este impusă prin lege, cât şi a anunţurilor de interes public care nu intră sub regim de obligativitate a difuzării.

• Acordarea de finanţări nerambursabile pentru sprijinirea difuzării de programe informative şi culturale.

• Majorarea procentului de finantare directa a producţiilor de filme de televiziune - documentare şi/sau ficţiune de catre clientii de publicitate prevazut la art. 16 alin. 3 din OG 39/2005 de la 1% la 2 %, pe o perioada de 18 luni.

• Alocarea de fonduri suplimentare si clarificarea urgenţă a legislatiei secundare pentru reluarea schemei de ajutor de stat pentru productiile audiovizuale prevazuta prin HG 428/2018.

• Stabilirea unor proceduri simplificate de acces al radiourilor şi televiziunilor la sursele oficiale de informaţie atât guvernamentale cat şi administrative, in scopul informării complete si rapide a populaţiei asupra evenimentelor de larg interes.

• Compensarea costurilor suplimentare pentru asigurarea de materiale sanitare, de protectie si a echipamentelor specifice necesare desfăsurării activitatilor de televiziune si radio in conditii de siguranţă atât pentru echipele din teren cât si pentru persoanele cu care acestea intră in contact, precum si a costurilor suplimentare de logistică aferente transportului securizat al angajaţilor a căror prezenţă este absolut necesară în studiouri sau in teren.

• Asigurarea permisiunii de deplasare cu prioritate a echipelor radiourilor şi televiziunilor în scopul obţinerii informaţiilor necesare cetăţenilor

Considerăm că aplicarea unor astfel de măsuri este esenţială în România pentru succesul luptei împotriva epidemiei de coronavirus, luptă în care radiourile şi televiziunile sunt şi trebuie să fie privite ca una dintre cele mai importante resurse.