DEZBATERE. Despre blocajul Facebook din Australia. Alex Livadaru, Republica: Giganţii tech nu trebuie lăsaţi să distorsioneze grav piaţa şi nici să atenteze la democraţie

DEZBATERE. „Cum ar fi afectată piaţa online din România dacă Facebook ar face aici ceea ce a făcut în Australia? Răspunsurile sunt în cifre. În 2019, erau aproape 10 milioane de utilizatori români pe Facebook. Imaginaţi-vă efectul”- Este opinia jurnalistului Alex Livadaru, de la Republica.

Acesta spune, de asemenea:

„Impactul asupra site-urilor de ştiri? Cred că nu numai în România, impactul ar fi sistemic. Sunt entităţi de presă la noi şi în străinătate care sunt citite în proporţie de 70% din din reţelele de socializare, iar Facebook este majoritar în multe cazuri.”

Afirmaţiile de mai sus, dar şi altele vin în contextul unei dezbateri iniţiate de Paginademedia.ro, în contextul blocajului Facebook din Australia. Paginademedia.ro a întrebat mai mulţi oameni din presă - redactori-şefi, editori şi coordonatori - despre impactul în ţara noastră a unui gest asemănător cum cel din Australia.

Reamintim că Facebook a blocat, astăzi, ştirile de pe platformă în Australia. Gestul companiei vine ca răspuns la încercarea autorităţilor de a impune prin lege giganţilor tech (Facebook, Google) să plătească bani site-urilor de ştiri pentru conţinut.

Pe lângă Livadaru, la întrebările Paginademedia.ro au răspuns, până acum, Cătălin Ţepelin (redactor-şef GSP), Dan Tăpălagă (fondator G4Media) şi Adrian Artene (director editoaril Gândul).

O altă concluzie importantă a lui Livadaru este:

„Marii giganţi tech nu trebuie lăsaţi să distorsioneze grav piaţa şi nici să atenteze la democraţie şi valorile sale”, punctează jurnalistul.

Paginademedia.ro: Cum ar afecta piaţa de online din România o decizie ca cea luată de Facebook în Australia?

Alex Livadaru, Republica: „Subiectul este foarte complex, pentru că se intersectează cu principii de la care o democraţie nu trebuie să se abată. Libertate de exprimare, libertatea de a face business, libertatea de a informa, libertatea de a fi informat.

În discuţie intră apoi capacitatea sau mai bine spus incapacitatea de a combate fenomenul fake-news (cu forma extremă deep fake).

Peste toate acestea puneţi abuzul de poziţie dominantă. Acesta este păcatul în care cad cei care ajung la dimensiuni gigantice în termeni de pieţe cucerite, număr de utilizatori, influenţă, bugete de publicitate atrase.

Spun că este o discuţie complexă pentru că soluţiile sunt greu de identificat pentru a-i împăca pe toţi. E ok că Trump a fost interzis pe Twitter? E ok să fie interzişi şi alţii? Cine stabileşte criteriile? Ce faci cu cei care generează fake-news, informaţii false care duc la evenimente precum asaltul asupra Capitoliului?

E normal ca fondatorul Facebook să decreteze că oamenii nu trebuie să primească politică pentru că dezbaterea se aprinde?

E normal ca oamenii cetăţii să absenteze de la dezbaterile despre politică şi politici? (cetatea fiind, în acest caz, însăşi reţeaua Facebook, una bazată pe dezbatere şi interacţiune şi vot- like/ dislike/ share).

E normal să ne spună patronul celei mai mari reţele de socializare ce ne interesează pe noi ca utilizatori?

Cum defineşte Facebook o informaţie ca fiind din categoria politic- despre care spune că nu-i interesează pe utilizatori? Dacă postarea unui politician (cu jumătăţi de adevăr în ea) este sponsored, va închide Facebook ochii de dragul banilor?

Cum ar fi afectată piaţa online din România dacă Facebook ar face aici ceea ce a făcut în Australia? Răspunsurile sunt în cifre, în studii, în MediaFact Book.

În 2019 erau aproape 10 milioane de utilizatori români pe Facebook. Imaginaţi-vă efectul.”

Paginademedia.ro: Care ar fi impactul pentru site-urile de ştiri?

Alex Livadaru, Republica: „Marii giganţi tech au avut, de-a lungul timpului, comportament discutabil. Mai întâi au realizat aceste platforme care găzduiesc utilizatorii, consumul şi dezbaterile, interacţiunile. Apoi au ademenit jucători din toate industriile să comunice pe terenul lor de joacă, inclusiv entităţile de presă foarte mari, care le-au făcut publicitate în mod direct (Follow us on Twitter/ You can find us on Facebook etc).

Apoi au început să schimbe algoritmii, să restrângă reach-ul postărilor, să inunde feed-urile cu postări plătite. Eticheta sponsored/ payed by pare să fie paşaportul spre liber acces al oricui spre feed-urile consumatorilor.

Impactul asupra site-urilor de ştiri? Cred că nu numai în România, impactul ar fi sistemic.

Sunt entităţi de presă la noi şi în străinătate care sunt citite în proporţie de 70% din din reţelele de socializare, iar Facebook este majoritar în multe cazuri.

Sunt şi cazuri fericite cu branduri care reuşesc să păstreze un consum direct consistent - acestea au avut capacitatea de a nu deveni prea dependente de alte canale de distribuţie.

Ca să mă exprim mai plastic, e ca şi cum un fabricant de pâine sau produse din carne îşi distribuie 70% din marfă pe rafturile unei mari reţele de supermarketuri.

La un moment dat, reţeaua de supermarketuri decide unilateral că nu-l mai primeşte deloc pe fabricant cu marfa sa, fără ca decizia să fie legată de calitatea respectivelor alimente ci de conflicte financiare şi contractuale.

Cam care credeţi că este impactul asupra fabricantului?”

Paginademedia.ro: Consideri că este o poziţie de forţă ce a făcut Facebook? Trebuiau anunţate site-urile înainte?

Alex Livadaru, Republica: „Da, în general, mişcările marilor giganţi tech sunt în foarte multe situaţii de trei feluri - fie un discurs blând, împăciuitor, cu încercări de împăcare a autorităţilor şi jucătorilor, fie poziţii de forţă precum cea din Australia. Al treilea comportament este un mix între cele două.

Întrebarea este cum ar arăta peisajul media dacă toată lumea s-ar poziţiona la fel: entităţile de presă să înceapă campanii împotriva Facebook prin care să-i scoată pe utilizatori din reţea, brandurile să boicoteze reţeaua (aşa cum s-a mai întâmplat de curând).

În final, cum ar trebui să răspundă autorităţile? Să… interzică reţeaua? Nu cred că vreuna dintre toate acestea ar fi o soluţie.

Orice manifestare a unei poziţii de forţă poate duce la escaladarea conflictelor.

Iar marii giganţi tech nu trebuie lăsaţi să distorsioneze grav piaţa şi nici să atenteze la democraţie şi valorile sale.”

Paginademedia.ro: Facebook ar trebui să plătească bani site-urilor de ştiri? De ce?

Alex Livadaru, Republica: „Nu am un răspuns la această întrebare, pentru că sunt mulţi factori care influenţează relaţia dintre un publisher şi Facebook. Ar trebui să fie o relaţie de respect reciproc, din care toate părţile să aibă de câştigat. E tot mai clar că această relaţie s-a deteriorat grav în ultimii ani, iar site-urile sunt nemulţumite.

Pe măsură ce le-a luat tot mai mulţi bani din bugetele de publicitate, Facebook, de exemplu, a tăiat reach-ul publisherilor. Totuşi, pe reţea, oricine poate posta un link spre o publicaţie, deci şi aceştia au de câştigat din promovarea pe acest canal.

Cum spuneam, nu am un răspuns la această întrebare.

Un lucru e cert - descurajarea unor categorii de informaţii (cum ar fi cele politice) sau scoaterea site-urilor de ştiri din reţea nu sunt ok.

Revin la întrebarea formulată anterior: cum defineşte Mark Zuckerberg informaţiile politice, cât de largă este această definiţie şi pe ce criterii le diminuează ponderea în feed-urile cetăţenilor?

O ştire despre procentele la alegeri va fi considerată politică şi deci neafişată?

Un protest al opozanţilor lui Putin va fi considerat ştire politică şi deci tăiată? O anchetă/ un fragment din România, te iubesc sau Recorder despre un baron local şi afacerile sale mafiote în politică şi administraţie va fi considerat/ considerată o informaţie politică? Un segment dintr-un talk-show va fi considerat informaţie politică indiferent de cât de relevant va fi pentru cetăţeni?

Plus - o postare politică sponsored va avea paşaport spre feed-uri? Practica Facebook ne arată că da. De asemenea, care ar fi efectele accesului îngreunat la tot ce ţine de politică?”