De la fenomenul politic „noaptea ca hoţii” şi până la derapajul cu vergeturile, o nouă tendinţă a prins contur în actualitatea românească: ascensiunea justiţiei sociale şi implicarea brandurilor în societate, în conversaţia pe subiecte importante, arată o analiză a agenţiei Bakers Digital.
Este probabil schimbarea cea mai profundă ce are loc la nivelul mediului de afaceri şi al societăţii. În absenţa fie a unor legi scrise, fie a unei autorităţi care să aplice aceste legi, societatea se autoreglementează. Mai mult de jumătate dintre utilizatorii de social media, în special publicul tânăr, susţine tendinţa de activism în afaceri şi ar dori să vadă că brandurile se implică activ în subiecte dificile.
Pe de altă parte, în faţa înmulţirii derapajelor şi a scăderii eficienţei relative a marilor influenceri, investitorii în publicitate au început să se orienteze, deocamdată destul de discret, către micro-influenceri.
Influencerii “mari” se confruntă şi cu o problemă de credibilitate, ajungând să facă reclamă la numeroase produse şi branduri, aproape ca o televiziune.
Pe de altă parte, micro-influencerii sunt mai conectaţi cu comunităţile lor şi mai credibili. Punctul slab ar fi că nu vei putea face reclamă la hoteluri pe litoral cu un fotograf de peisaje de munte, de exemplu. Dar sigur vei avea efect dacă îi dai o pereche de bocanci de calitate, pe care să îi promoveze.
Marius Olteanu, director general Bakers Digital.:
„Este posibil ca un “nor” de micro-influenceri să fie mai eficient şi mai profitabil, din punct de vedere al bugetului şi ROI, decât unu-doi macro-influenceri. Dar dacă vinzi produse de masă, mergi la sigur cu macro-influencerii.
Vorbind de bugete, va fi tot mai rău. Marile platforme de social media fac eforturi să monetizeze fiecare secundă petrecută de utilizatorii lor, aşa că totul va costa şi mai mult. Adică nu are niciun rost să vă gândiţi la o strategie de creştere organică şi atât.”
Potrivit sondajului Hootsuite's 2022 Social Media Trends, mai mult de 40% dintre respondenţi au indicat că scăderea reach-ului organic şi necesitatea de a cheltui mai mult pe publicitatea plătită au fost cele mai mari provocări ale lor.
Având în vedere că reach-ul organic mediu pentru o postare pe Facebook este puţin peste 5%, conform datelor Hootsuite, este clar de ce publicitatea plătită este o necesitate.
Pentru a vedea ce ne aşteaptă, să vedem ce se întâmplă în SUA, de unde ne vine inspiraţia. PEW Research Center a făcut recent un sondaj care a relevat că doar 32% dintre adolescenţii americani cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani folosesc Facebook, faţă de un sondaj anterior, din 2014-2015, când această cifră era de 71%, devansând platforme precum Instagram şi Snapchat.
Acum, TikTok, care nici măcar nu fusese lansat în momentul ultimului studiu, este folosit acum de 67% dintre adolescenţii americani, iar Instagram de 62%. Nouăzeci şi cinci la sută dintre adolescenţi spun că folosesc YouTube, ceea ce poate face să pară că este platforma socială dominantă - dar mulţi utilizatori interacţionează cu platforma doar pentru a viziona videoclipuri, mai degrabă decât ca un loc de conectare cu alte persoane online.
Tendinţa este că tot mai multă lume, nu doar adolescenţi, se adună pe TikTok măcar din curiozitate. Vorbind de conţinut video, în mod natural, Youtube rămâne lider în acest domeniu, chiar dacă din cauza TikTok, a început să urce videoclipuri scurte, care au devenit un fel de fenomen popular în rândul publicului tânăr.
Şi Instagram a făcut pasul spre formatul video mai scurt şi l-a introdus pe platforma sa sub forma Instagram Reels. Chiar dacă grupul demografic cheie diferă, acest tip de "micro-conţinut" video a cunoscut un impuls de popularitate şi în rândul acestora.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
Trimite un comentariu