PROIECT SPECIAL. Un nou episod cu Tehnici de manipulare de care să te fereşti, o iniţiativă Google care se derulează în perioada campaniei locale. Azi vom vorbi despre "Experţii falşi", despre "Atacul la persoană" şi despre "Manipularea emoţională".
Înainte de detaliile despre aceste tehnici, câteva lucruri despre iniţiativa Google.
Google, în parteneriat cu Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), anunţă lansarea unei iniţiative de combatere a dezinformării în perioada pre-electorală. Aceasta are în vedere educarea publicului în identificarea tehnicilor de manipularea folosite în comunicarea online, indiferent de mediu şi tip de conţinut (de la presă clasică la social media şi de la text la video), precum şi modul în care să reacţioneze şi să respingă argumentele înşelătoare.
Campania are ca punct central o platformă pentru prevenirea manipulării online, disponibilă la următoarea adresă: prebunking.withgoogle.com/ro. Acest concept de combatere a dezinformării prin prevenirea manipulării este cunoscut sub numele de prebunking şi presupune o serie de tehnici care să-i ajute pe oameni să identifice şi reziste conţinutului manipulator
Din cele 11 tehnici de manipulare identificate de Google, am vorbit în primul episod, cu exemple, de "Scoaterea din context" şi de "Ţapul ispăşitor". Azi vă prezentăm încă trei.
1. Manipularea emoţională
Foloseşte un limbaj care conţine termeni ce transmit o emoţie puternică – în special cele cu un efect negativ, cum ar fi frica sau indignarea.
Exemple:
- "Ceea ce urmează să vezi te va îngrozi."
- "Vei fi şocat de ceea ce medicul tău îţi ascunde."
- "Judecătorul a emis astăzi o hotărâre DEZGUSTĂTOARE. Îţi va face sângele să fiarbă."
De ce?
Cercetările arată că utilizarea cuvintelor emoţionale, în special a celor care evocă emoţii negative, cum ar fi frica sau indignarea, creşte potenţialul viral al conţinutului digital. Indivizii sunt deosebit de maleabili şi mai puţini aplecaţi către gândirea raţională atunci când sunt împinşi către o stare emoţională intensă.
Utilizarea limbajului inflamator s-a dovedit a fi deosebit de eficientă atunci când vine vorba de răspândirea ideilor pe reţelele sociale.
Ce să faci?
Acordă-ţi o pauză înainte de a trage o concluzie sau a judeca – mai ales înainte de a-ţi împărtăşi opinia sau a de un răspuns.
Reflectează asupra reacţiei tale emoţională la conţinutul online: dacă acesta te face să simţi frică, să fii furios sau tulburat, este posibil că cineva încearcă să te manipuleze printr-un limbaj emoţional pentru a declanşa o reacţie.
2. Atacul la persoană
Cum îi spune şi numele, presupune atacarea unei persoane care susţine o opinie, în loc să vizeze argumentul în sine. Atacurile la persoană sunt utilizate în mod obişnuit pentru a redirecţiona atenţia de la tema discuţiei către individ.
Exemple:
În timpul unei dezbateri politice, un candidat susţine că nimeni nu ar trebui să aibă încredere în adversarul său pentru a conduce o politică externă pentru că a picat o dată la un examen la limba engleză.
Un titlu care atrage atenţia asupra vocii "piţigăiate" a unui candidat care vorbeşte la un miting, în loc să vorbească despre ce a spus persoana respectivă.
De ce?
Atacurile la persoană apelează mai degrabă argumente emoţionale în detrimentul logicii. Acestea sunt folosite cu intenţia explicită de a redirecţiona atenţia publicul departe de subiectul în cauză, unde argumentele ar fi greu de atacat, către "defectele" unui individ sau ale unei entităţi.
Atacurile la persoană funcţionează deoarece, odată ce un individ este de acord că cel care susţine punctul de vedere este „defect”, este mai greu pentru el să fie de acord cu opinia acestuia.
Ce să faci
Fii sceptic faţă de argumentele care pun la îndoială (sau atacă) deficienţele unei persoane sau ale unui entităţi, mai degrabă decât părerile lor.
Ai grijă la încercările de a minimiza un argument din cauza caracteristicilor sau limitărilor negative ale persoanei/entităţii care-l susţine.
3. Experţi falşi
Persoane care vorbesc într-un mod care dă impresia că sunt experţi pe un domeniu/subiect, însă în realitate au puţină sau deloc expertiză relevantă. Astfel de persoane sunt adesea folosite pentru a susţine tratamente miraculoase, argumente nedovedite sau pentru a pune la îndoială consensul stabilit al experţilor. Aceştia pot folosi în discurs instituţii inventate, dar care par legitime, pentru a-şi susţine credibilitatea. Mai este cunoscută ca autoritate falsă sau irelevantă.
Exemple:
- Un influencer purtând o haină albă de medic care oferă sfaturi despre cancerul de colon
- Sfaturi nutriţionale de la o persoană care a slăbit 50 de kilograme
- Un filosof care susţine ipoteze despre schimbările climatice şi subliniază diploma de doctorat, deşi nu a studiat domeniul climei
De ce?
Mintea noastră crează scurtături pentru putea gestiona cantităţile mari de informaţii pe care le procesăm în fiecare minut. Încrederea în experţi este o astfel de scurtătură mentală. În loc să apelăm la decizii cognitive complicate pentru ajunge la propriile concluzii, mintea noastră caută comenzi rapide pentru a ajuta la gestionarea unor cantităţi mari de informaţii. Dacă cineva care pare a avea autoritate într-un domeniu ne oferă o concluzie, tindem să avem încredere în ea.
Dar acreditările experţilor pot fi înşelătoare, mai ales atunci când istoricul unui astfel de expert nu este clar. Foarte des, publicul nu reuşeşte să verifice calitatea de expert a persoanei din faţă şi-l crede pe cuvânt.
Ce să faci
Fii atent la experţii care apelează la propria autoritate, în timp ce contrazic consensul celorlalţi în domeniu (de exemplu: "Aveţi încredere în mine, sunt medic")
Investighează istoricul şi expertiza unui specialist. Au studiat subiectul specific pe care îl comentează? Au lansat cercetări aprobate de comunitatea de experţi?
Evaluaţi instituţia pentru care lucrează, inclusiv sursele sale de finanţare.
Mai multe detalii, pe siteul Prebunking.withgoogle.com
Campania de prebunking lansată în România este parte a unui iniţiative ample a Google în Europa, care are ca obiectiv protejarea integrităţii electorale în perspectiva alegerilor din Uniunea Europeană, şi continuă eforturile Google de lungă durată de educaţie în domeniul media. Alături de România, astfel de campanii ale Google se desfăşoară în ţări precum Franţa, Germania, Italia, Belgia sau Polonia, iar materialele sunt disponibile în toate limbile ţărilor Uniunii Europene, plus rusă, arabă şi turcă.
Elisabeta Moraru, Country Director Google România:
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro„Dezinformarea a fost identificată de experţi ca cel mai mare risc la nivel global în următorii doi ani . Pentru România şi mare parte a Europei, dezinformarea este un subiect şi mai sensibil în acest an electoral. Pentru a combate manipularea pre-electorală, lansăm o campanie în care apelăm la unul dintre cele mai eficiente instrumente: educaţia.
Abordarea pe care o folosim, prebunking-ul, este o tehnică de comunicare ce generează „anticorpi mentali”, ajutând oamenii să identifice şi să respingă viitoare încercări de manipulare. Obiectivul campaniei pe care am lansat-o alături de partenerul nostru, DNSC, este ca oamenii să înveţe să identifice manipularea, să respingă dezinformarea şi, astfel, să-şi formeze propriile opinii bazate pe argumente solide”.
Trimite un comentariu