PROIECT SPECIAL. Cu câteva zile înainte de alegeri, un noul episod din Ghidul Google "Atenţie la tehnicile de manipulare". Sunt tehnici pe care, în mod sigur, le-aţi observat în pesajul public.
De exemplu, aţi văzut cazuri în care un politician acuzat de corupţie într-un articol lansează un atac virulent asupra autorului sau publicaţiei? "Red Hering" e numele acestei tehnici de manipulare.
Astăzi trecem în revistă, cu exemple, în acest al treilea episod, câteva tehnici de care este bine să vă păziţi, când le idenţificaţi. Numele lor (după o clasificare făcută de Google) spune tot: "Diversiunea", "Falsa dilemă", "Distragerea atenţiei" şi "Panta alunecoasă" (sau "Exagerările dramatice")
O mică recapiturlare înainte:
În primul episod, am prezentat tehnicile "Ţapul ispăşitor" şi "Scoaterea din context"
Episodul al doilea a fost cu "Experţii falşi", "Atacul la persoană" şi "Avertizarea emoţională"
De ce acest ghid?
"Dezinformarea circulă mai repede în mediul online decât poate fi dezminţită", explică Gîoogle pe un site creat special, disponibil în mai multe limbi, printre care şi limba română. :Avertizând oamenii şi pregătindu-i să identifice şi să respingă argumentele înşelătoare, aceste mesaje îi ajută pe spectatori să devină mai rezistenţi la încercarea de a fi înşelaţi în viitor", îşi justifică Google demersul de "prebunking".
Campania, derulată în perioada electorală în parteneriat cu Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), are ca punct central o platformă pentru prevenirea manipulării online, disponibilă la următoarea adresă: prebunking.withgoogle.com/ro
Tehnica Red hering - diversiunea, direcţionarea greşită
Red hering în clasificarea Google, este o tehnică de deturnarea atenţiei. Distragerea atenţiei de la o problemă reală prin concentrarea asupra unui subiect superficial faţă de cel original.
Exemple:
Bogdan: "Bob Dylan a fost cel mai mare compozitor."
Cornel: "Nu, Fleetwood Mac este cea mai tare trupă live din toate timpurile"
O companie care se confruntă cu probleme de imagine publică lansează o campanie de marketing agresivă pentru a schimba subiectul.
Un politician acuzat de corupţie într-un material de presă lansează un atac virulent la adresa autorului articolului şi a publicaţiei.
De ce?
Atunci când detalierea subiectului nu este un avantaj, o diversiune poate deruta publicul. Prin pivotarea către un subiect complet fără legătură, scandalos şi foarte încărcat, un vorbitor poate face publicul să uite discuţia iniţială.
Unii care apelează la astfel de diversiuni vor schimba subtil contextul, păstrând similitudinea superficială între subiectul nou şi cel original, pentru a minimiza capacitatea oamenilor de a detecta această schimbare.
Ce să faci?
Fii sceptic atunci când cineva răspunde la o întrebare controversată atrăgând atenţia asupra unui alt subiect controversat, fără a răspunde de fapt la întrebarea iniţială.
Întreabă-te dacă cele spuse răspund la întrebare. Astfel de diversiuni sunt meniţe să distragă atenţia de la subiectul original. Pentru a clarifica lucrurile, poate ar trebui să adresezi din nou întrebarea.
Falsa dihotomie - Falsa dilemă
Este tehnica prin care se prezintă un număr limitat de opţiuni sau opinii ca singurele părţi ale problemei, când, în realitate, sunt posibile mai multe variante.
Exemple:
"Dacă nu eşti cu noi, eşti împotriva noastră."
"Eşti fie parte a soluţiei, fie parte a problemei."
"Dacă votezi pentru X, nu vei mai putea să-ţi plăteşti facturile."
"Dacă nu susţineţi protestele, atunci nu credeţi în justiţie".
De ce?
Dihotomia falsă poate fi o tehnică persuasivă, deoarece îngustează artificial variantele de alegere, făcându-i pe oameni să se simtă prost dacă nu sunt de acord cu alegerea presupus corectă care le este prezentată. În realitate, este posibil să nu existe răspunsuri clare corecte sau greşite.
Mai mult, cei care folosesc tehnica falsei dihotomii vor poziţiona adesea opţiunea intenţionată / manipulativă ca fiind cea mai de dorit dintre cele două (sau puţine) alternative prezentate.
Ce să faci?
Fii atent când întâlneşti de construcţii tip "ori/ori", "dacă asta/atunci asta" şi alte afirmaţii similare care implică una din cele două opţiuni. Cele mai multe situaţii sunt mai complexe decât două variante.
Fii atent la situaţiile în care existenţa altor opţiuni este negată sau ascunsă.
Exagerări dramatice (slippery slope) - Panta alunecoasă
Pe scurt, este o afirmaţie că un prim pas făcut va duce inevitabil la consecinţe majore, adesea dezastruoase.
Exemple:
"Dacă implementăm chiar şi o schimbare modestă a politicii, ne vom pierde toate libertăţile".
"Dacă nu treci testul de matematică de mâine, nu vei intra la facultate şi nu vei avea un viitor"
De ce?
Argumentele de tip exagerări dramatice profită de zona gri dintre acţiunile iniţiale şi consecinţele lor. Acestea induc temerile că un pas într-o anumită direcţie va conduce către consecinţe grave şi inevitabile. Aceste argumente nu iau în calcul o analiză critică şi complexă a situaţiei.
Ce să faci?
Ia în considerare aspectul emoţional al raţionamentului. Dacă consecinţele prezise sunt descrise ca fiind cumplite sau înfricoşătoare, este posibil ca cineva să încerce să te manipuleze.
Pune-ţi un semn de întrebare în cazul în care consecinţele rezultă în mod inevitabil doar dintr-un prim pas. Ia în considerare şi alte evenimente care ar trebui să aibă loc şi dacă alte rezultate ar putea fi posibile sau nu.
Dovezi părtinitoare
Cum îi spune şi numele, tehnica merge pe capcana dovezilor incomplete. Această tehnică presupune prezentarea unei selecţii de dovezi în sprijinul unei afirmaţii, ignorând sau omiţând dovezi care o contrazic
Exemple:
Un ministru care se laudă cu deschiderea a 30 km de autostradă, dar uită să spună că trebuiau să fie 50 km terminaţi, plus că finalizarea a întârziat cu 1 an.
Un agent de vânzări care vorbeşte doar despre caracteristicile unui produs care sunt cel mai probabil să atragă un anumit client şi ignoră caracteristicile care ar putea să nu fie la fel de atrăgătoare.
"Baloanele cu aer cald dovedesc că gravitaţia nu este reală".
Un om de ştiinţă care publică doar rezultatele cercetărilor sale care susţin ipoteza lor şi ignoră rezultatele care nu o fac.
De ce?
Argumentele simple sunt convingătoare şi pot fi atrăgătoare în comparaţie cu o realitate mai complexă pe care ar dezvălui-o datele complete. Chiar şi persoanele care sunt bine informate pot fi convinse de un argument care se bazează pe date parţiale – dar uneori cele mai importante date sunt cele care nu sunt împărtăşite.
Ce să faci?
Încearcă să ai o imagine cuprinzătoare a situaţiei înainte de a crede sau de a împărtăşi un singur punct de vedere.
Fii atent la afirmaţiile vagi care preced datele. Utilizarea unor cuvinte precum "mulţi" sau "o cantitate mare" ar putea însemna că datele nu sunt prezentate corect. Caută detaliile studiilor din spatele datelor pentru a te asigura că nu ai în faţă doar fragmente de informaţii.
Caută detaliile studiilor şi analizei înainte de a le împărtăşi.
Compară modul în care diferite surse prezintă informaţiile.
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
