Tumultuoasa istorie a falimentului Realitatea şi a postului TV (lansat acum aproape 25 de ani de Silviu Prigoană) ajunge la un nou capitol. Maricel Păcuraru a reuşit în această toamnă să preia controlul comitetului creditorilor de la Sorin Ovidiu Vîntu (pentru că firma-mamă din spatele postului TV e în faliment de mulţi ani).
Maricel Păcuraru a reuşit această mişcare printr-o firmă care a rulat ani de zile bani din bugetele de progagandă ale PNL. Vom vedea mai departe detaliile.
Am încercat, în documentare, să obţinem şi punctele de vedere ale celor implicaţi, de la Sorin Ovidiu Vîntu la Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru. Unii nu mai vor să audă de Realitatea, aţii refuză să vorbească sau amână un răspuns.
Până la acest capitol al falimentului, povestea Realitatea a fost una agitată. Paginademedia.ro v-o spune în continuare. O poveste care a a început cu Silviu Prigoană, cel care a avut ideea primei televiziuni de ştiri din România. A continuat cu o tranzacţie niciodată clarificată pe deplin, prin care Prigoană a dat postul "pe 100 de lei" unor apropiaţi de-ai fostului premier Adrian Năstase.
Realitatea a ajuns apoi la Sorin Ovidiu Vîntu şi a cunostut vârful în perioada în care era condusă de Sergiu Toader şi Sorin Enache şi în care prin managementul şi redacţia postului au trecut nume importante din presă (Robert Turcescu, Stelian Tănase, Cosmin Prelipceanu, Dragoş Stanca, Doru Buşcu şi mulţi, mulţi alţii).
Au urmat perioadele Sebastian Ghiţă, Elan Schwartzenberg, Cozmin Guşă şi acum Maricel Păcuraru. Postul iniţial a fost „sacrificat" strategic şi închis, după care a apărut Realitatea Plus, o televiziune cu licenţa pe altă firmă (PHG Media- Invest).
Falimentul însă a rămas pe "firma-mamă", Realitatea Media, şi a mers mai departe.
Povestea falimentului a fost documentată într-un material special, un articol scris pentru Paginademedia.ro de jurnaliştii de la Clever News Center.
Rezumat
• Omul de afaceri Maricel Păcuraru a reuşit în septembrie să preia de la Sorin Ovidiu Vîntu controlul comitetului creditorilor din procedura de insolvenţă şi faliment de la Realitatea Media. Asta după ce omul de afaceri deţine pachetul majoritar de acţiuni din anul 2013.
• Prin firma DBV Media House, Maricel Păcuraru a reuşit în 2024 să înregistreze un debit de 40 de milioane de lei, sumă cu care a intrat apoi în comitetul creditorilor în locul unei firme din cercul lui Sorin Ovidiu Vîntu.
• Activitatea unei societăţi aflate în faliment sau insolvenţă este condusă de comitetul creditorilor şi de practicianul în insolvenţă şi nu de acţionari şi administrator. Realitatea Media se află în insolvenţă din 2011 şi a intrat în faliment în 2019.
• Realitatea Media SA este compania care a deţinut până în noiembrie 2019 licenţa de emisie a celui mai controversat şi disputat post de televiziune din România. Atunci, firma Geopol Internaţional, deţinută de Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru, au obţinut o licenţă pentru, teoretic, un nou post Realitatea Plus, iar Realitatea TV a dispărut.
• Măsura permis acţionarilor Geopol Internaţional şi ai Realităţii Media să nu piardă controlul asupra licenţei postului TV care odată în faliment putea fi vândut şi la licitaţie pentru recuperarea datoriilor. De fapt, nici până acum nu s-a finalizat lichidarea proprietăţilor Realităţii Media.
• Realitatea Media SA a fost deţinută pe rând de Silviu Prigoană, Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Sebastian Ghiţă, Elan Schwarzenberg şi „cuplul” Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru.
• Silviu Prigoană, decedat în această săptămână, a înfiinţat Realitatea Media (SRL atunci) în 2001, odată cu lansarea postului Realitatea TV. Vindea societatea şi postul tv pentru 100 de lei, în acte, unor afacerişti apropiaţi de fostul premier Adrian Năstase.
Pe tabloul creditorilor al firmei Realitatea Media SA a intrat, din martie 2024, firma DBV Media House SRL cu 40.05 milioane de lei. Suma ar fi fost acordată Realităţii Media pentru a-şi desfăura activitatea după declanşarea procedurii de faliment din 2019, aşa cum reiese din procedura insolvenţei.
Sindicatele din energie care sunt implicate în procedura falimentului au contestat acest credit al DBV Media House despre care cred că nu a fost realizat.
Judecătorul sindic de la Tribunalul Bucureşti a decis să accepte acest debit în baza unei cereri a lichidatorului Centu SPRL. Reprezentanţii lichidatorului Centru SPRL nu ne-au răspuns la întrebările legate de banii care intră în Realitatea Media, firmă aflată în faliment.
DBV Media House este o firmă deţinută de o altă societate, PHG Media Invest, unde acţionar unic este Daniela Madi Păcuraru, soţia lui Păcuraru.
Cu acest debit, DBV Media House a înlocuit, din septembrie, în comitetul creditorilor ai Realitatea Media firma GMG Media Box SA, deţinută de un offshore implicat în afacerile lui Sorin Ovidiu Vântu.
Contactat, acesta din urmă nu a dorit să comenteze în vreun fel mişcarea prin care a fost eliminat din activitatea Realităţii Media.
DBV Media House, abonată la banii de propagandă de la PNL
Omul de afaceri originar din Galaţi, Maricel Păcuraru, deţine din anul 2013 şi pachetul majoritar de acţiuni (85%) de la Realitatea Media SA prin firma Strategies-Reaserch-Investments SRL.
Numai că în insolvenţă sau în faliment, o societatea aflată în această procedură este condusă de comitetul creditorilor şi administrată de un practician în insolvenţă şi nu de acţionari şi administrator care îşi pierd aceste drepturi.
DBV Media House este firma prin care PNL plăteşte propaganda electorală de la Realitatea TV încă din 2021, aşa cum dezvăluia jurnalistul Cristian Andrei. Tot Cristian Andrei publica în acest an, pentru Snoop.ro un articol care cita documente care probau că PNL a plătit DBV Media House suma de 7,5 milioane de lei.
„Prin DBV Media House sunt efectuate plăţile către Realitatea TV, site-ul lor, radioul din grupul lor, tot ce are legătură cu Realitatea”, a dezvăluit un membru din conducerea PNL pentru Snoop.ro.
Lovitura dată de Păcuraru lui Vîntu
Acţionarii Realitatea Plus sunt în acest moment, conform datelor de la Registrul Comerţului, Strategies-Research-Investments SRL (86,51%), Sindicatul Naţional Petrom-Energie (5,42%), PSV Company SA (7,56%) şi Global Video Media SA (0,51%).
Compania, care îşi continuă activitatea, a înregistrat o cifră de afaceri de 54 de milioane lei şi are 206 angajaţi.
INFROGRAFIC SCHEMA REALITATEA MEDIA AICI
Până în septembrie, comitet creditorilor din procedura de faliment de la Realitatea Media era format din:
• GMG Media Box SA (preşedinte) - firma era deţinută şi controlată de Sorin Ovidiu Vîntu şi Liviu Luca prin PSV Company SA şi offshore-ul cipriot
• Asociatia Salariaţilor din SNP Petrom SA, sindicat apropiat de Liviu Luca
• Sindicatul Naţional Petrom – Energie, sindicat apropiat de Liviu Luca
• Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală (ANAF)
• Space Communication Limited, offshore cipriot.
Practic, deşi nu erau acţionari, Sorin Ovidiu Vîntu şi apropiatul său Liviu Luca controlau 4 voturi din 5 din comitetul creditorilor.
Prin împrumutul de 40 de milioane de lei şi cu acordul lichidatorului, DBV Media House a intrat în locul GMG în comitetul creditorilor. În locul Space Communications a intrat Directia Generala de Impozite şi Taxe Locale a Sectorului 1, asta pentru că offshore-ul cipriot nu mai avea reprezentant în România.
Aşadar, acum Comitetul Creditorilor de la Realitatea Media este format din
• DBV Media House SRL
• Asociatia Salariaţilor din SNP Petrom SA, sindicat apropiat de Liviu Luca
• Sindicatul Naţional Petrom – Energie, sindicat apropiat de Liviu Luca
• Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală (ANAF)
• Directia Generala de Impozite şi Taxe Locale a Sectorului 1
Sindicatele din energie au contesta intrarea firmei familiei Păcuraru în comitetul creditorilor.
Asta pentru că, în opinia sindicaliştilor, „DBV Media House SRL a devenit creditor în procedură în mod nelegal, prin includerea pretinsei sale creanţei în cuantum de 40.055.485,83 lei direct într-o variantă rectificata a tabelului definitiv consolidat, nemenţionată în niciunul dintre tabelele de creanţe întocmite anterior pe parcursul procedurii şi fără ca lichidatorul judiciar să publice un raport care sa cuprindă motivele de fapt şi de drept care au stat la baza acestei masuri, precum şi înscrisurile justificative privind existenta şi întinderea acestei creanţe”.
Maricel Păcuraru nu ne-a răspuns la nicio întrebare legată de sumele de bani, de zeci de milioane de lei, care intră în Realitatea Media.
Insolvenţa şi falimentul
În 2011, Realitatea Media SA intra în insolvenţă. La momentul intrării în insolvenţă în septembrie 2011, Realitatea Media SA avea datorii totale de aproximativ 115 milioane de lei.
Pentru că nu recupera nimic din datorii care tot creşteau, Fiscul a cerut în instanţă transformarea procedurii de insolvenţă într-una de faliment. Decizia a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti pe 1 aprilie 2019.
La momentul respectiv, Realitatea Media SA avea datorii semnificative către stat, depăşind 126 de milioane de lei. Dintre acestea, datoriile către stat se ridicau la puţin peste 36 de milioane de lei, conform unui tabel al creditorilor publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.
Între timp, totalul datoriilor în procedura insolvenţei este de 353 milioane de lei, aşa cum a stabilit Lichidatorul judiciar este compania braşoveană Centu SPRL.
În schimb, aşa cum a scris Pagina de Media, Realitatea Media are şi datorii de peste 100 de milioane de lei la ANAF.
Firma mai are debite şi la bugetele de asigurări: asigurări sociale - 88,7 milioane lei, asigurări de şomaj - 2,1 milioane lei, sănătate - 34,1 milioane lei.
Falimentul a dus la apariţia Realităţii Plus
După ce firma a intrat în faliment în 2019, în noiembrie acelaşi an, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a retras licenţa audiovizuală a Realitatea TV din cauza problemelor financiare.
Pentru a continua emisia, Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru au utilizat licenţa postului Realitatea Plus, deţinută de Geopol International SRL, firmă controlată de aceiaşi acţionari. Cu toate acesta, Cosmin Guşă a declarat că nu mai este implicat în conducerea Realităţii Plus.
L-am contactat pe Cozmin Guşă, dar acesta nu ne-a răspuns la mesaje după ce ne-a rugat să-i trimitem întrebările pe sms.
Realitatea Media încasează publicitatea pentru Realitatea Plus şi plăteşte angajaţii
Datele financiare ale Realităţii Media nu arată ca o companie în faliment. Societatea a realizat o cifră de afaceri de peste 54,4 milioane de lei, având un profit de peste 23 de milioane cu 206 angajaţi pentru anul 2023.
Dacă ar fi să ţinem cont de aceste cifre, Realitatea Media ar fi ca cifră de afaceri după companii ca PRO TV, Antena Group şi Decan Media (Kanal D). Din punct de vedere al profitului, cu 23 de milioane de lei, în 2023, Realitatea Media ar fi pe locul 3, după ProTV şi Antena Group.
Realitatea Media SA este fosta deţinătoare a licenţei de emisie pentru Realitatea TV. După ce postul a fost redenumit (Realitatea Plus) şi licenţa mutată pe altă firmă, Realitatea Media SA se află în insolvenţă. În cadrul procedurii de reorganizare, firma mai plăteşte o parte din angajaţii postului TV.
Aşa cum prezenta Snoop.ro, dar cum a reuşit să decumenteze şi Pagina de Media mult dintre contractele de publicitate ale postului Realitatea Plus se fac încă pe Realitatea Media SA.
Realitatea TV, televiziunea înfiinţată de Silviu Prigoană
Cel mai longeviv canal tv exclusiv de ştiri (18 ani, dacă ţinem cont de denumirea iniţială) 23 de ani dacă luăm în calcul că reprezentanţii Realitatea Plus au susţin că reprezintă acelaşi post de televiziune a fost înfiinţat în 2001 de omul de afaceri Silviu Prigoană.
Reamintim că Silviu Prigoană a încetat din viaţă marţi, într-un restaurant din Bran. Omul de afaceri avea 60 de ani.
El a lansat în 2001 Realitatea TV (care opera pe firma Realitatea Media SRL), prima televiziune de ştiri din România.
„Trebuie să amintesc că eram şaşe acţionari. Eu eram acţionar majoritar, era Mircea Dinescu – care avea 5%, Paul Ifrimache, Eugen Progloff – cu 10%, Mihalache Dumitru şi Minea George. Noi eram acţionarii postului Realitatea”, a declarat Prigoană în 2011 pentru Pagina de Media.
Prigoană a explicat în 2020 de ce a vândut postul Realitatea TV pentru 100 de dolari în emisiunea „40 de întrebări” realizată de Denise Rifai.
Aici trebuie precizată că suma făcea referite la transferul părţilor sociale la valoarea nominală, dar că acest transfer putea fi însoţit de un alt contract de vânzare-cumpărare.
Întrebat cui a vândut televiziunea de ştiri, omul de afaceri a zis că „unui domn Mărgineanu”.
De fapt, în 2004, Silviu Prigoană vinde pachetul său de 45% lui Radu Mihai Mărgineanu, un apropiat al oamenilor de afaceri Adrian Petrache, Alexandru Bittner, şi ei apropiaţi ai premierului de atunci Adrian Năstase.
Mărgineanu a fost acţionat majoritar doar o luna la Realitatea TV, pana în 17 iunie 2004, când a vândut cele 55%pe care le-a primit cu 100 de dolari de la Prigoana cu un preţ de 5,5 milioane de dolari, conform datelor companiei.
Cumpărătorul a fost firma Global Video Media SRL, care era controlata atunci de Radoway Limited, o cutie postala din Cipru, conform documentelor companiei. Off-shore-ul era administrat de Mircea Solomon, locotenent fidel al lui Vintu si fost director in structura Gelsor, înfiinţată de părintele Fondului Naţional de Investiţii (FNI), dar şi al lui Liviu Luca, cel care controlează sindicatele din domeniul energiei.
De la Vîntu, la Ghiţă, la Elan şi Guşă plus Păcuraru
Sorin Ovidiu Vîntu a preluat de facto controlul asupra Realitatea TV în 2006.
A controlat postul direct până în 2010. Când, hăituit de procuri, acesta a fost de acord să realizeze un parteneriat cu un alt viitor mogul.
Sebastian Ghiţă a preluat managementul Realitatea TV în octombrie 2010, însă contractul său a fost reziliat în aprilie 2011 după un scandal public cu Vântu. Ghiţă a format atunci RTV, post devenit apoi România TV.
Administratorul judiciar al Realitatea Media, Rovigo SRL, a notificat denunţarea contractului de consultanţă şi management strategic pe 7 aprilie 2011.
Imediat, tot în 2011, Vîntu a vândut Realitatea TV lui Elan Schwartzenberg. La rândul său, şi acesta anchetat de procurori, renunţă la Realitatea TV, post care în 2013 ajunge la Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru. Aceştia au devenit acţionari majoritari ai postului.
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
