INTERVIU. „Totul a pornit când eu aveam aproape 20 de ani şi eram la teatru şi am fost intrigat că toţi criticii vremii respective au desfiinţat piesa de teatru ”Ursul”, cea care stă la baza filmului (...). Am depăşit 1.000.000 de euro, ceea ce deja înseamnă un mare pas”, spune Iura Luncaşu într-un interviu pentru Paginademedia.
Cunoscutul regizor Iura Luncaşu (care a semnat printre altele producţii precum Numai iubirea, Inimă de ţigan, Profu' şi Complotul bonelor) se pregăteşte să lanseze „Duel în trei”, primul film de epocă montat de el.
Filmul este bazat pe nuvela „Ursul” de A.P. Cehov, iar acţiunea este plasată în anii 1920. „Duel în trei” spune o poveste plină de umor şi rivalitate romantică, adusă la viaţă prin filmări în locaţii autentice din Transilvania, anunţă producătorii.
„Am pierdut varianta pe care am considerat-o finală, acum vreo 15 ani când mi-a crăpat calculatorul şi tocmai terminasem de scris.
Am inţeles că, de fapt, nu era varianta finală. Acum sunt perfect împăcat cu ce am scris, împreună cu Radu Gabriel, pentru Duel în trei, cred sincer, că a meritat toţi anii ăştia de rafinare”, ne mai povesteşte regizorul.
Premiera va avea loc pe 30 decembrie 2024 în toate cinematografele din ţară.
Detalii, în interviu:
Paginademedia.ro: De ce ai adus teatrul în film? De ce Cehov?
Iura Luncaşu: Nu a fost ceva predeterminat. Totul a pornit când eu aveam aproape 20 de ani şi eram la teatru şi am fost intrigat că toţi criticii vremii respective au desfiinţat piesa de teatru ”Ursul”, cea care stă la baza filmului.
Era totuşi una dintre cele mai jucate piese şi nu beneficia de clemenţa criticilor de teatru. Sunt aproape 30 de ani în care eu am transformat şi pus la îndoială tot, am montat şi remontat la teatru şi am ajuns să îmi doresc să fac scenariu de film.
Am pierdut varianta pe care am considerat-o finală, acum vreo 15 ani când mi-a crăpat calculatorul şi tocmai terminasem de scris. Am inţeles că, de fapt, nu era varianta finală. Acum sunt perfect împăcat cu ce am scris, împreună cu Radu Gabriel, pentru Duel în trei, cred sincer, că a meritat toţi anii ăştia de rafinare.
Paginademedia.ro: Cum i-ai convins pe oameni să se intoarcă în urmă cu peste 100 de ani, când trendul este acţiunea din viitor?
Iura Luncaşu: Cred că fiecare are o poveste de spus, care poate să fie sau nu, ancorată într-un timp predefinit. E adevărat că secolele trecute au un parfum anume, dar eu cred în poveşti universale, care au o substanţă, indiferent de aspectul temporal.
Timpul poate deveni irelevant, mai ales în film. În plus, oamenii au nevoie să se regăsească, să facă conexiuni, să spere chiar, şi pentru asta cred că sunt mai importante povestea şi personajele decât contextul spaţial sau temporal.
Paginademedia.ro: Cât timp au durat filmările şi cum aţi reuşit să reproduceţi atmosfera anilor 1920?
Iura Luncaşu: Am filmat aproape o lună din diferite zone în ţară, în locaţii alese meticulos, de la conacele săseşti, restaurate până la cele exterioare care trebuiau să fie fidele atmosferei de acum 100 de ani.
Am filmat în Maramureş, în Sălişte, Sibiu, Mesendorf, Sighişoara, Viscri pentru că am vrut să găsesc nişte detalii la care ţineam şi pe care o să le vedeţi în film - un deal anume cu un drum care să-mi asigure o atmosferă anume, de exemplu.
Ne-a luat vreo trei luni ca să facem puzzle-ul locaţiilor. Evident, costumele au fost produse de la zero, după ce au fost documentate cu un consultant de la Muzeul Etnografic din Cluj, pentru că satul are locuitori români, maghiari şi saşi.
Paginademedia.ro: Cât a costat filmul şi cum se mai fac filme româneşti în 2024? De unde vin finanţările?
Iura Luncaşu: Am depăşit 1.000.000 de euro, ceea ce deja înseamnă un mare pas. Am avut fonduri de la CNC şi private, iar asta a ajutat enorm. E un proces greoi în continuare, pentru că acum este aproape imposibil să mai faci filme cu 300.000 de euro.
Când eşti constrâns de bugete, practic, de fiecare dată ajungi să faci compromisuri, să tai din zilele de filmare, să gândeşti şi să optimizezi exagerat aproape toate liniile din buget.
Paginademedia.ro: Ce mai e nou, când vechi sunt toate? De ce să meargă lumea la cinematograf?
Iura Luncaşu: Mereu va fi ceva nou. O poveste, un decor, o replică, un actor. Până la urmă, mersul la cinematograf este o activitate de entertainment. Aici putem discuta despre ce anume poţi alege în funcţie de genul filmului, dar esenţa rămâne aceeaşi, e divertisment.
E foarte important să fim solidari şi să susţinem fiecare film românesc pentru că doar aşa putem să construim, dar mai ales, să cizelam de la film la film poveştile, jocul actorilor etc. Faţă de acum nouă ani aproape, când eu am început să fac film independent şi toată lumea mi-a spus că sunt nebun, că nu va funcţiona, iată că acum avem zeci de filme româneşti comerciale.
Nu poţi să creezi o industrie fără să ai conţinut diversificat si o consistenţă anume. Revenind la propunerea mea, „Duel in trei” e un film curat care şi-a aşteptat rândul mai mult de 20 de ani.
E o poveste suavă de dragoste, jucat cu măsură şi cu momente de umor. Ca în viaţă. Cred că pleci cu o bucurie, cu sentimentul cert că nu ai irosit o oră jumate din viaţa ta. Iar asta am văzut şi la TIFF, la proiecţia de anul trecut şi mi s-a umplut inima de bucurie să aflu că a fost sold-out.
Si la SFR, la Iaşi, a fost la fel. Eu stau în sală mereu pentru că sunt interesat să observ publicul şi să simt live cum reacţionează oamenii.
Paginademedia.ro: Cum vezi tu trendul filmului din viitor? Care e viitorul? În cinema sau pe reţelele de streamming?
Iura Luncaşu: Viitorul este împărţit şi cred că cel puţin o bună perioadă de acum încolo va fi împărţit între offline şi online. Sigur, comfortul casei şi propriul tău timing sunt un mare avantaj, însă mersul la cinematograf va avea mereu o solemnitate dacă vreţi, că vine la pachet cu experienţa intrinsecă pe care o ai în sala de cinematograf.
Dacă vorbim de piaţa din România, aici cu siguranţă va fi mereu determinant rolul companiilor de marketing ale filmelor, dacă aştepti nişte luni bune ca să le vezi pe Netflix sau mergi la cinema că e un must să le vezi după ce se lansează.
Iar eu sper ca oamenii vor alege să meargă la cinema, care poate fi şi un loc de socializare, de interacţiune că şi-asa trăim într-o epocă ăn care suntem alienaţi într-un social media perfect customizat.
VIDEO. Primele secvenţe video
Despre film
În centrul poveştii se află văduva Elena Popescu (Măruca Băiaşu), curtată de doi bărbaţi complet diferiţi: Ştefan Mândru (Andrei Mateiu), un moşier arogant şi fost locotenent de artilerie, şi Mihail (Florin Aioane), un fost profesor de franceză revenit în ţară.
Rivalitatea lor generează un amestec de intrigi şi momente amuzante, transformând satul într-o adevărată scenă de teatru, unde întreaga comunitate se implică, mai ales în pregătirea unui eveniment de proporţii nemaivăzute în acea zonă.
