Ministerul român al Afacerilor Externe şi Consiliul Naţional al Audiovizualului au reacţionat în cazul jurnalistului Mircea Barbu, corespondent al HotNews, pe numele căruia Rusia a deschis dosar penal, pentru reportajul pe care l-a realizat în Kursk, oraşul rus atacat de Ucraina.
„Este un atac flagrant la libertatea presei şi la drepturile fundamentale”, arată postarea MAE de pe pagina oficială a reţelei sale de socializare X (fostul Twitter).
„Condamnăm ferm decizia RU de a deschide dosare penale împotriva unor jurnalişti, inclusiv a românului Mircea Barbu, pentru că au realizat relatări din #Kursk. Este un atac flagrant la libertatea presei şi la drepturile fundamentale. Jurnaliştii trebuie protejaţi, nu reduşi la tăcere”, arată postarea MAE, publicată în limba română şi în limba engleză.
Totodată, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a publicat sâmbătă un comunicat în care „solicită protecţia jurnalistului Mircea Barbu şi condamnă decizia Serviciului Federal de Securitate al Rusiei de a deschide dosare penale unor jurnalişti străini, printre care se află şi jurnalistul român, corespondent al HotNews”.
„Relatările jurnalistului român, accesibile şi în mediul online, sunt realizate cu profesionalism şi nu pot fi confundate cu acte ostile de propagandă. Forţele militare angajate în luptă nu trebuie să considere că jurnaliştii care relatează din zone de conflict sunt inamici. Ei trebuie să fie protejaţi pentru a le permite să transmită publicului informaţii cât mai apropiate de realitatea din teren. Hărţuirea acestora constituie un atentat la libertatea de informare şi la liberul acces la informaţii de un excepţional interes public”, mai spune instituţia.
Redăm în continuare comunicatul integral al CNA:
„CNA solicită protecţia jurnalistului Mircea Barbu şi condamnă decizia Serviciului Federal de Securitate al Rusiei de a deschide dosare penale unor jurnalişti străini, printre care se află şi jurnalistul român, corespondent al HotNews, respectiv, Fletcher Young şi Catherine Diss de la televiziunea australiană ABC, care raportează din zonele de conflict dintre forţele ucrainene şi cele ruseşti.
Relatările jurnalistului român, accesibile şi în mediul online, sunt realizate cu profesionalism şi nu pot fi confundate cu acte ostile de propagandă. Forţele militare angajate în luptă nu trebuie să considere că jurnaliştii care relatează din zone de conflict sunt inamici. Ei trebuie să fie protejaţi pentru a le permite să transmită publicului informaţii cât mai apropiate de realitatea din teren. Hărţuirea acestora constituie un atentat la libertatea de informare şi la liberul acces la informaţii de un excepţional interes public.
Legea audiovizualului nr. 504, art. 8, oferă cadrul legal necesar prin care Consiliul decide:
1. Informarea Ministerului Administraţiei şi Internelor cu privire la situaţia jurnalistului Mircea Barbu şi analizarea urgentă a asigurării protecţiei acestuia, dat fiind anunţul Federaţiei Ruse, dar şi mesajele de mobilizare în reţeaua de comunicaţii Telegram prin care se propune chiar suprimarea vieţii jurnaliştilor care au intrat în Ucraina, inclusiv a domnului Mircea Barbu;
2. Informarea Comisiilor pentru cultură şi media din Senat şi Camera Deputaţilor cu privire la jurnalistul român, în sensul solicitării acestora de a reacţiona public, în virtutea atribuţiilor parlamentare existente;
3. Informarea forurilor europene de protecţie a jurnaliştilor cu privire la presiunile şi ameninţările jurnaliştilor români, de către Federaţia Rusă.
4. Transmiterea unei scrisori de protest care va fi adresată ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, scrisoare care va fi, de asemenea publicată.
Consiliul Naţional al Audiovizualului rămâne ferm angajat valorilor de protecţie a jurnaliştilor şi a celor care garantează libertatea de exprimare. Gestul Federaţiei Ruse nu face altceva decât să confirme, încă o dată, că regimul totalitar, brutal, bazat pe frică, este preferat în Rusia, în contrast cu drumul democraţiei europene la care România s-a angajat.”
