ActiveWatch, scrisoare deschisă către Procurorul General al României. Cere investigarea serioasă a infracţiunilor împotriva jurnalistei Emilia Şercan

„Acesta este începutul unei scrisori publice de o duritate rară pe care un grup internaţional de organizaţii media, alături de Active Watch şi Centrul pentru Jurnalism Independent din România, o trimit azi Procurorului General al României.

Cele 8 organizaţii media internaţionale îi cer Procurorului General al României Alex Florenţa o anchetă serioasă în dosarului referitor la scurgerea unei probe din Poliţia Română.

 

Acum două săptămâni Parchetul General mi-a comunicat oficial că dosarul privind scurgerea unei probe din Poliţia Română urmează să fie soluţionat până la finalul acestei luni.

 

Acest dosar este diferit de cel închis pentru că „nu exista interes public” în continuarea cercetărilor, despre care am anunţat acum două zile – precizez asta pentru a nu se crea confuzie. Sunt 7 dosare deschise după ce am scris despre plagiatul lui Nicolae Ciucă: unul singur vizează ameninţarea (cel închis), iar restul de 6 vizează kompromatul.

 

Prin acest apel public, organizaţiile media îi cer Procurorului General Alex Florenţa să preia ancheta la Parchetul General. Acest lucru l-am cerut şi eu în mod constat, însă mi-a fost refuzat.

 

Termenii în care este scris apelul sunt extrem de duri şi categorici: „ancheta a fost plină de neglijenţe, întârzieri, neclarităţi şi încălcări evidente ale procedurii şi ale drepturilor părţii vătămate, ceea ce a dus la eşecul de a identifica suspecţii infracţiunilor”.

 

Este lucrul de care m-am plâns în nenumărate cereri, plângeri sau memorii care au fost respinse sau ignorate.

Apelul arată legătura între dezvăluirile mele şi campania de defăimare + komopromatul la adresa mea: „O astfel de neglijenţă este cu atât mai inacceptabilă cu cât infracţiunile au fost săvârşite, cel mai probabil, ca parte a unei campanii de defăimare orchestrate politic, după ce Şercan a dezvăluit, timp de mai mulţi ani, că membri importanţi ai guvernului, ai sistemului judiciar, ai serviciilor de informaţii şi ai armatei şi-au plagiat tezele academice”.

 

La finalul scrisorii există şi o serie de exemple de eşecuri (voite spun eu) şi nereguli din ancheta penală.

O să dau aici un singur exemplu. Restul le găsiţi în textul apelului, pus în comentarii.

Şeful Poliţiei Bucureşti a spus că a trimis proba pe care eu o reclam scursă către alţi 6 (şase) şefi din Poliţia Română. Nu le-a dat numele, le-a indicat doar funcţiile.

Procuroarea de caz nu l-a întrebat cum îi cheamă şi nici nu a făcut vreun demers de identificare a lor.

 

I-am cerut identificarea lor prin mai multe cereri, care mi-au fost respinse. La finalul anului trecut, am făcut eu cereri către Poliţia Bucureşti şi Poliţia Română, în baza legii accesului la informaţii, şi am aflat numele celor 6.

Am trimis răspunsurile procuroarei, care a acceptat de această dată audierea celor 6.

Aşadar, identificarea acelor martori a fost făcută de partea vătămată, nu de procuror. E normal aşa ceva, oare? E normal, când interesul e îngroparea cazului, nu aflarea adevărului.

Acele 6 persoane au fost audiate un an şi două luni mai târziu decât se putea face asta. Un an şi două luni mai târziu, când procuroarea putea obţine numele lor în câteva zile.

 

Toate cererile mele care ar fi putut duce la identificarea celui sau a celor care au scurs proba mi-au fost respinse. Toate. Pentru că interesul e îngroparea cazului, nu aflarea adevărului.

 

Ce mai rămâne când statul eşuează în a face dreptate cetăţenilor săi? Ce mai rămâne când justiţia este se transformă în scutul de protecţie al infractorilor şi în agresorul cetăţeanului?”

„La o lună după ce a dezvăluit că Nicolae Ciucă, pe atunci prim-ministru al României, şi-a plagiat teza de doctorat, Emilia Şercan a descoperit că 5 fotografii personale i-au fost furate şi încărcate pe 31 de site-uri pentru adulţi.

O probă pe care Şercan a dat-o poliţiei pentru a se investiga furtul fotografiilor şi violarea vieţii private a fost publicată on-line, la 40 de minute după ce a părăsit secţia de poliţie, iar ulterior a fost preluată şi distribuită pe circa 80 de site-uri, în cadrul unei evidente campanii de denigrare. Există suspiciuni puternice, bazate pe date, care indică o scurgere a fotografiilor de la poliţie către mass-media care le-a republicat.

Douăzeci de luni mai târziu, Şercan a fost informată că dosarul în care se investighează aceste infracţiuni va fi "soluţionat" până la sfârşitul lunii octombrie. Nefiind identificat niciun suspect, Şercan consideră că acest lucru nu poate însemna decât închiderea cazului, ceea ce ar fi o lovitură devastatoare pentru jurnalistă şi pentru alţi jurnalişti români care încearcă să îi tragă la răspundere pe cei puternici.

O soluţie de renunţare la urmărirea penală a fost dată recent într-un alt dosar în care Şercan a reclamat o ameninţare primită chiar a doua zi după ce a dezvăluit că teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă este plagiată. Procurorii au motivat că "nu prezintă interes public" să mai continue cercetările.

Scrisoarea solicită ca ancheta să fie preluată la Parchetul General, sub supravegherea directă a Procurorului General, pentru a se face dreptate”, mai transmite ActiveWatch.

Redăm scrisoarea deschisă formulată de organizaţiile care apără libertatea presei:

Scrisoare deschisă

Către:

Procurorul General al României, dl. Alex Florin Florenţa

Prim-adjunct al Procurorului General al României, dl. Aurel Sebastian Vălean

Stimate domnule Procuror General, Alex Florin Florenţa, şi domnule Prim-adjunct al Procurorului General, Aurel Sebastian Vălean,

Vă scriem pentru a ne exprima profunda îngrijorare cu privire la eşecul de a ancheta şi de a urmări penal, în mod eficient, faptele penale împotriva jurnalistei Emilia Şercan şi cu privire la vestea că „soluţionarea" cazului este iminentă.

Potrivit informaţiilor noastre, ancheta a fost plină de neglijenţe, întârzieri, neclarităţi şi încălcări evidente ale procedurii şi ale drepturilor părţii vătămate, ceea ce a dus la eşecul de a identifica suspecţii infracţiunilor. În consecinţă, orice „soluţionare" a cazului este probabil să însemne închiderea acestuia.

Dacă acest caz este închis fără o urmărire penală corespunzătoare, rezultă că eşecul a fost rezultatul fie al incompetenţei şi al neglijenţei, fie al unui efort deliberat de a muşamaliza o infracţiune ce, conform dovezilor, ar fi putut implica o persoană de rang înalt din Poliţie.

În orice caz, instituţiile conduse de dumneavoastră nu vor face dreptate Emiliei Şercan, o jurnalistă respectată şi dedicată profesiei.  

O astfel de neglijenţă este cu atât mai inacceptabilă cu cât infracţiunile au fost săvârşite, cel mai probabil, ca parte a unei campanii de defăimare orchestrate politic, după ce Şercan a dezvăluit, timp de mai mulţi ani, că membri importanţi ai guvernului, ai sistemului judiciar, ai serviciilor de informaţii şi ai armatei şi-au plagiat tezele academice.

Infracţiunile împotriva lui Şercan au început imediat după ce aceasta după ce aceasta a dezvăluit pe 18 ianuarie 2022 că Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului României, pe atunci prim-ministru, şi-a plagiat teza de doctorat.

Ziua următoare, Şercan a primit un mesaj care o ameninţa cu răzbunarea pentru aceste dezvăluiri, mesaj pe care l-a reclamat la Poliţie.

O lună mai târziu, Şercan a descoperit, într-un mesaj distribuit pe Facebook, că cinci fotografii private cu ea au fost publicate pe 31 de site-uri pentru adulţi.

Ziua următoare, pe 17 februarie 2022, Şercan a depus o plângere pentru furt (de fotografii) şi violarea vieţii private (publicarea fotografiilor) şi a pus la dispoziţia Poliţiei Române, ca probă, o captură de ecran a mesajului de pe Facebook.

La 40 de minute după ce a părăsit secţia de poliţie, un site din Republica Moldova a publicat un articol defăimător la adresa lui Şercan, însoţit de cele cinci fotografii furate şi de captura de ecran a mesajului de pe Facebook furnizat Poliţiei.

Potrivit lui Şercan, doar Poliţia a primit captura de ecran şi, prin urmare, site-ul din Republica Moldova nu ar fi putut să o obţină decât prin intermediul unei scurgeri de informaţii din partea Poliţiei.

Articolul denigrator a fost postat, ulterior, pe alte 78 de site-uri româneşti. Cel puţin una dintre cele cinci imagini rămâne accesibilă şi în prezent prin intermediul a 68 de site-uri diferite.

Anchetele ulterioare au inclus următoarele nereguli:

• Anchetatorii au avut nevoie de 14 luni pentru a-i interoga pe cei şase şefi de poliţie de rang înalt care se presupune că au primit copii ale dovezilor originale (inclusiv captura de pe Facebook) şi care, prin urmare, ar fi putut fi sursa scurgerii de informaţii. Identificarea celor şase şefi de poliţie a fost făcută nu de către procuror, ci de către Şercan, prin intermediul unor cereri de liber acces la informaţii.

• La început, anchetatorii nu au reuşit să interogheze, ca martori-cheie, proprietarii site-urilor care au postat fotografiile lui Şercan. În urma protestelor lui Şercan, procurorii au efectuat, în cele din urmă, interogatorii cu trei proprietari de site-uri, dar au omis să îl notifice şi să îl invite pe avocatul lui Şercan pentru a participa la interogatoriul cu martorii. Refuzarea accesului avocatului părţii vătămate este o încălcare clară a legislaţiei penale din România.

• În urma plângerilor, procurorul şef al Curţii de Apel Bucureşti a refuzat să repete interogatoriile în prezenţa avocaţilor lui Şercan, o altă încălcare a legii penale.

• Avocatului lui Şercan i s-a refuzat accesul la unele documente din dosarul cauzei, care au fost clasificate de către serviciile de informaţii ca fiind „strict secrete", în ciuda faptului că acesta este certificat pentru a avea acces la astfel de documente.

• Anchetatorii au prezentat probe că un alt site, patrianoastra.com, a postat captura de ecran a mesajului de pe Facebook cu cinci ore înainte ca Şercan să depună plângerea la Poliţie. O astfel de probă, dacă ar fi veridică, ar ajuta la exonerarea Poliţiei de scurgerea capturii de ecran şi a fotografiilor. Cu toate acestea, anchetatorii au refuzat apoi o co solicitare pentru a permite unor experţi independenţi să examineze aceste noi probe pentru a determina momentul exact al publicării. Refuzarea cererii de examinare independentă reprezintă o altă încălcare a procedurii şi face ca aceste probe să nu prezinte deloc încredere. În plus, rapoartele Fundaţiei Qurium şi Bitdefender concluzionează că site-ul a falsificat datele de publicare ca fiind cu o zi mai devreme decât momentul în care au fost publicate în realitate.

• Între timp,faptele penale împotriva Emiliei Şercan continuă să se desfăşoare. Jurnalista a făcut patru cereri separate către procurori pentru a elimina fotografiile, toate rămase fără răspuns. Abia după un apel public lansat de 19 ONG-uri româneşti în iulie 2023, proprietarul site-ului unde erau publicate toate cele cinci fotografii le-a eliminat, şi nu ca urmare a unei acţiuni oficiale. În cele din urmă, pe 10 octombrie 2023, la 20 de luni de la începerea comiterii infracţiunii şi în urma unei a cincea solicitări pentru a fi luate măsuri, Prim-adjunctul Procurorului General a informat-o pe Şercan că vor începe demersurile pentru „suprimarea difuzării în spaţiul cibernetic a fotografiilor în litigiu".

Pe 10 octombrie, Şercan a fost informată tot de către Prim-adjunctul Procurorului General că dosarul va fi „soluţionat" până la sfârşitul lunii octombrie. Nefiind nimeni identificat drept potenţial suspect, Şercan consideră că acest lucru nu poate însemna decât că procurorul intenţionează să închidă dosarul fără a mai întreprinde nicio acţiune.

O astfel de decizie ar fi dezastruoasă din punct de vedere personal pentru Emilia Şercan. De asemenea, ar trimite un mesaj clar tuturor jurnaliştilor din România care încearcă să expună infracţiunile, corupţia sau ipocrizia din sânul Guvernului, anume că nu pot conta pe sistemul judiciar românesc pentru a-i proteja de acte penale.

Prin urmare, vă solicităm să:

• Luaţi măsurile legale imediate, cu respectarea procedurilor judiciare, necesare pentru a pune capăt infracţiunii în curs împotriva lui Şercan, prin asigurarea faptului că fotografiile furate nu mai sunt accesibile online.

• Îndepliniţi solicitarea formulată de către Emilia Şercan de a transfera cazul la Parchetul General, unde o nouă echipă cu expertiza, competenţa şi resursele necesare poate conduce ancheta până la capăt.

• Lansaţi o anchetă separată privind eşecurile investigaţiilor actuale, încălcările de procedură şi posibilitatea unei muşamalizări deliberate.  

Aşteptăm cu nerăbdare răspunsul dumneavoastră curând,

Semnatari

• Centrul European pentru Presă şi Libertate Media / European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF)

• Federaţia Europeană a Jurnaliştilor / European Federation of Journalists (EFJ)

• Institutul Internaţional de Presă / International Press Institute (IPI)

• Free Press Unlimited (FPU)

• OBC Transeuropa (OBCT)

• Reporteri fără Frontiere / Reporters Without Borders (RSF)

• ActiveWatch

• Centrul pentru Jurnalism Independent (CIJ)