Sistemul de numire şi demitere a Consiliului de administraţie al serviciului public de radiodifuziune din România rămâne supus influenţei politice, arată raportul pe 2024 al Comisiei Europene privind statul de drept publicat miercuri.
Totodată, Comisia constată că „nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte consolidarea independenţei editoriale a serviciilor publice media”. În plus, se arată în raport, „ameninţările şi cazurile de hărţuire împotriva jurnaliştilor rămân o problemă”, scrie News.ro.
Acelaşi raport menţionează şi cazul Emiliei Şercan. „În campania de defăimare împotriva unui jurnalist de investigaţie, menţionată în Raportul din 2023 privind statul de drept, Parchetul a închis ancheta în noiembrie 2023, argumentând că "infracţiunile" - inclusiv publicarea de fotografii private furate şi presupusa divulgare a probelor deţinute de poliţie - "nu erau prevăzute de legea penală”. Organizaţiile internaţionale de presă au criticat această decizie, împotriva căreia jurnalistul a făcut apel”, arată sursa citată.
„Ameninţările şi cazurile de hărţuire împotriva jurnaliştilor rămân o problemă, iar presiunile comerciale şi politice asupra independenţei editoriale afectează activitatea jurnaliştilor”, a consemnat Comisia Europeană în raportul pe 2024 privind statul de drept în România.
„Presiunea comercială, presiune exercitată de proprietarii mass-media şi de agenţii de publicitate afectează, de asemenea, activitatea jurnaliştilor”, scrie raportul UE dedicat situaţiei din România.
„Într-un caz implicând două instituţii media importante, aproape 100 de jurnalişti au confirmat acest tip de presiune editorială”, susţine raportul, citat de HotNews.
Comisia Europeană a detaliat că se referă la situaţia din 2023 de la publicaţiile Gazeta Sporturilor şi Libertatea, cele care sunt deţinute de trustul elveţian Ringier în România.
Conform datelor publice, acelaşi proprietar Ringier este membru, prin publicaţia sa de sport din Bulgaria, sportal.bg, a organizaţiei de lobby pentru industria de jocuri de noroc.
„În 2023, proprietarul a două publicaţii media mainstream, Gazeta Sporturilor şi Libertatea, i-a cerut redactorului-şef să furnizeze copii în avans ale articolelor referitoare la clienţi de publicitate care cumpără spaţiu publicitar din aceste publicaţii”, apare menţionat în documentul Comisiei Europene.
„În cele din urmă, redactorului-şef şi coordonatorului editorial li s-a cerut să părăsească compania, care a respins acuzaţiile de interferenţă editorială şi a susţinut că e vorba despre opinii diferite cu privire la direcţia strategică a ziarului”, mai consemnează raportul UE privitor la statul de drept.
Cei doi jurnalişti invocaţi în raport, îndepărtaţi de Ringier, sunt fostul redactor-şef al GSP Cătălin Ţepelin şi fostul coordonator editorial al Libertatea şi GSP, Cătălin Tolontan. Apelul celor aproape 100 de jurnalişti a venit împotriva imixtiunilor comercialului în editorial.
Raportul asigură spaţiu generos şi Consiliului Naţional al Audiovizualului, garantul interesului public în domeniul audiovizulului.
„Funcţionarea şi eficacitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) se aşteaptă să fie îmbunătăţite prin actualizarea sistemelor sale tehnologice.”
„Deşi informaţiile privind structura acţionariatului societăţilor care deţin licenţe audiovizuale sunt acum publice, pare încă dificil pentru publicul larg să ştie cine deţine, în ultimă instanţă, companiile media din afara sectorului audiovizual. Problemele privind transparenţa proprietăţii mass-media menţionate în Raportul 2023 privind statul de drept rămân”, constată Comisia Europeană.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
