Studiu. Doar 10 % din comunicatele de presă devin ştiri, arată o analiză realizată de o agenţia Rogalski Damaschin (RDPR). Potrivit unei cercetări realizate de agenţie în cadrul unui program, 90% din conţinutul de PR generat de organizaţii nu îndeplineşte condiţiile pentru a deveni subiecte de presă.
70% dintre jurnalişti utilizează doar 10% din comunicatele primite; subiectul relevant şi cifrele bine documentate sunt esenţiale pentru ca informaţiile furnizate de companii să poată fi dezvoltate în materiale de presă.
Cercetarea realizată de agenţie în cadrul programului Insight Lab (platformă ce îşi propune să susţină brandurile şi profesioniştii din comunicare prin resurse şi insight-uri bazate pe date) s-a desfăşurat în perioada septembrie - noiembrie 2024.
Prima temă din Insight Lab a fost măsurarea relevanţei comunicatului de presă într-o perioadă marcată de inteligenţa artificială.
Sondajul a avut 64 respondenţi din rândul jurnaliştilor TV, radio, presa scrisă şi online, din presa economică & financiară, ştiri, presă generalistă, life-style şi tech la nivel naţional.
Ce arată studiul?
Saturarea redacţiilor: peste 80 de comunicate primite pe săptămână
Un sfert dintre jurnaliştii intervievaţi au raportat că primesc între 30 şi 50 de comunicate săptămânal, în timp ce alţi 25% primesc peste 80 de comunicate.
Cu toate acestea, aproape 70% din jurnalişti au afirmat că utilizează doar 10% din acestea pentru a dezvolta conţinut editorial.
Ce face diferenţa? Relevanţa subiectului şi datele concrete
Când au fost întrebaţi despre tipurile de mesaje care pot genera ştiri sau alte materiale de presă, 92% dintre jurnalişti au indicat relevanţa subiectului pentru cititori ca fiind cel mai important factor.
Cifrele şi datele cum ar fi studiile de piaţă, analizele economice, cercetările sociologice sau data analitycs – extragerea unor concluzii de piaţă pe baza unor comportamente de consum manifestate în platformele sociale şi de e-commerce - s-au situat pe locul al doilea, menţionate de 80% dintre respondenţi.
Totodată, noutăţile şi lansările de produse au fost considerate valoroase de către jurnalişti, contribuind la interesul faţă de comunicat.
De asemenea, formatul unui comunicat joacă un rol esenţial în procesul de selecţie editorială.
Sondajul a explorat şi percepţia asupra utilizării inteligenţei artificiale (AI) în redactarea comunicatelor.
Printre motivele principale pentru care un comunicat de presă nu devine ştire, jurnaliştii au menţionat lipsa relevanţei pentru publicul lor şi conţinutul excesiv publicitar.
- subiectele nerelevante;
- lipsa resurselor vizuale;
- informaţii incomplete.
Recomandări pentru un comunicat de presă cu impact
Conform jurnaliştilor, comunicatele de presă ideale trebuie să fie concise, clare şi corect scrise. Este esenţial ca acestea să atragă atenţia printr-un „cârlig” puternic – o informaţie sau o declaraţie care poate susţine amplificarea conţinutul în mod organic în social media.
Jurnaliştii recomandă evitarea limbajului corporatist şi exagerărilor laudative, precum şi includerea de formate editabile şi imagini uşor de publicat.
Comunicatele de succes sunt cele care oferă date şi informaţii utile jurnaliştilor pentru a dezvolta la rândul lor narative de interes public.
Eliza Rogalski, Head of Reputation Strategy:
“Contextul şi concluziile acestei cercetări, realizate înainte de alegerile din 2024 confirmă faptul că a crescut presiunea asupra organizaţiilor de a rămâne transparente şi relevante pentru public, în condiţiile algoritmizării excesive a informaţiei.
În ultimele 2 săptămâni de campanie electorală au existat numeroase voci în spaţiul public care au pus la îndoială cele mai importante rezultate ale creşterilor economice din ultimii ani, ceea ce pune problema impactului real pe care comunicarea în mediul de business o are asupra societăţii.
Rezultatele acestei cercetări arată că eforturile companiilor de a-şi comunica valorile, rezultatele şi deciziile trebuie să evolueze pentru a se adapta la nevoile partenerilor din media.”
Autor: Adriana Diură adriana.diurapaginademedia.ro
