Jurnalismul de media şi presa de cumetrie

"Radu Moraru face scandal de zici că el conduce Planeta Pământ". Aşa începe un articol din Jurnalul naţional de astăzi. "Pretenţii mari pentru un rating mic", continuă textul. Articolul prezintă apoi, într-un ton triumfalist, rezultatele de audienţă ale Antenei 1. De ce acest ton în ziarul ziarul de referinţă cel mai vândut de pe piaţă?

Acum două zile, B1 TV se lăuda printr-un comunicat că "Naşul" a bătut Pro TV şi Antena 1 pe un interval orar (22.30-24.00). Un comunicat de presă jubila: noua orientare justiţiară a lui Radu Moraru a prins la public!

Nici nu mai contează cine are dreptate, cine a fost mai bun, cine a fost cel mai cel la atras telespectatorii. Articolul din Jurnalul, care apără cu fervoare televiziunea din trust, ilustrează cum este privit jurnalismul de media. Ca o prelungire a marketingului.

În teorie, nimic nu deosebeşte jurnalismul pe domeniul media de jurnalismul pe domeniul social. Sau de cel politic. Sau economic. Au cel puţin un lucru în comun: publicul este cel pentru care scriu ziariştii. Nu patronul, colegii, rudele sau celelalte produse media din aceeaşi "grădină".

Un jurnalist, indiferent că scrie pe media, economie sau politică, face acelaşi lucru: oferă publicului informaţia cea mai relevantă în domeniu. Cea mai relevantă pentru public, nu pentru patron! Succesul unui produs media, într-o piaţă normală de oriunde din lume, este dat de apropierea de public (el cumpără ziarul sau se uită la televizor), nu de proprietar şi de afacerile acestuia.

Presa românească de cumetrie refuză, de multe ori, să priceapă. Jurnalismul de media nu este văzut, din păcate, decât ca un instrument de marketing. Este o scriitură aparent pentru public, dar, de fapt utilă intereselor "de grup". Este de ajuns o privire pe revista presei din ultimele zile. Oare media este singurul domeniu prin care transpar interesele? Sunt celelalte domenii ale jurnalismului lovite de aceeaşi "boală"?