RAPORT: degradarea accentuată a actului jurnalistic în 2008. Dispreţ generalizat pentru normele deontologice

Fenomenul cel mai îngrijorător este degradarea fără precedent a actului jurnalistic, rezultat al dispreţului generalizat faţă de normele deontologice. Cauza este goana după audienţă, care pare să aibă o singură soluţie – tabloidizarea. Este doar una dintre concluziile Raportului privind libertatea de exprimare în 2008, realizat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei.

Tabloidizarea a atins toate segmentele presei: piaţa media continuă un proces evident de tabloidizare a informaţiei transmisă în presa scrisă, radio, TV şi online, chiar şi pe posturile care ocupă nişa de ştiri.

Derapajele repetate ale posturilor TV au dus la decredibilizarea televiziunilor şi a presei în general: Diverse posturi de televiziune au făcut campanii concertate împotriva sau în favoarea unor persoane publice dând posibilitatea unor politicieni să le catalogheze, în mod agresiv, drept „tonomate de presă” şi să discrediteze astfel întreaga breaslă.

Din concluziile şi observaţiile Raportului privind libertatea de exprimare:

Menţinerea practicii unor clienţi de publicitate de a ameninţa instituţiile media cu retragerea publicităţii ca urmare a unor nemulţumiri legate de politica editorială (cazul “Cupola” - EVZ).

Suspiciunea că unii dintre radiodifuzori au utilizat practici neetice şi ilegale în campania electorală prin perceperea de taxe pentru apariţia unor candidaţi în emisiuni de dezbateri găzduite de jurnalişti cunoscuţi.

Interzicerea de către CNA a unor spoturi electorale sau comerciale pe baza unor judecăţi de valoare vag definite de lege.

Lipsa de voinţă politică pentru modificarea legii de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune şi pentru asigurarea independenţei celor trei instituţii publice (SRTV, SRR, Agerpres).

S-a creat precedentul pentru pedepse disproporţionate aplicate jurnaliştilor (vezi cazul jurnalistei Feri Predescu, obligată de instanţă să-i plătească primarului Constanţei 57.000 de lei daune morale şi cheltuieli de judecată, să ceară scuze printr-o scrisoare publică şi să publice hotărârea judecătorească într-un ziar din Constanţa şi unul de circulaţie naţională).

Personalităţi politice au continuat să târască în instanţă jurnalişti. Este vorba chiar de preşedintele ţării, de primari (vezi primarul Radu Mazăre din Constanţa), parlamentari sau reprezentanţi ai unor companii de stat.

S-a înregistrat un număr destul de mare de ameninţări şi agresiuni împotriva jurnaliştilor, mai ales cu ocazia evenimentelor electorale, sportive sau în preajma unor procese cu impact.

Obsesia unor politicieni de a transforma media într-o unealtă obedientă este evidenţiată mai ales de eforturile susţinute în domeniul legislativ. În diverse momente apar iniţiative parlamentare de creare a noi legi care restrâng dreptul la libera exprimare şi pe cel la liberă informare, interzicând fotografierea caselor demnitarilor, difuzarea de informaţii care pot strica imaginea ţării în afară, interzicerea filmatului cu camera ascunsă etc.

Partidele politice continuă să considere cele trei medii publice (SRTV, SRR, Agerpres) ca fiind nişte instrumente aflate în slujba lor.

Punctul culminant a fost atins în vara anului trecut, când doi senatori au iniţiat o lege care ar fi trebuit să oblige radiodifuzorii să prezinte publicului un număr egal de ştiri pozitive şi negative, iar această lege a fost adoptată de plenul Senatului.

Piaţa media rămâne nereglementată în ceea ce priveşte proprietatea încrucişată şi foarte puţin transparentă în ceea ce priveşte sursele de finanţare.

În campaniile electorale, numeroşi politicieni locali au folosit în scopuri politice media pe care o controlează, prin intermediari sau direct, inclusiv prin reţelele de distribuţie a presei.

Se observă o scădere a audienţei tv şi o creştere a importanţei sectorului online.

Drepturile salariale ale jurnaliştilor continuă să fie dispreţuite de mulţi dintre angajatori.

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a comis veritabile acte de cenzură prin invocarea unor judecăţi de valoare legate de diferite spoturi politice, artistice sau comerciale pe care le-a interzis. În egală măsură, CNA a continuat să dea dovadă de deschidere şi transparenţă în activitatea sa, având un rol decisiv în reforma legislaţiei audiovizuale (inclusiv în accelerarea procesului devdigitalizare). De asemenea, a protestat împotriva unor iniţiative legislative periculoase, contribuind la blocarea acestora.

Piaţa de media

Criza economică şi-a făcut simţit efectul, ultimele luni ale lui 2008 şi primele luni ale lui 2009 înregistrând o reducere a bugetelor de publicitate, unii proprietari închizând publicaţii (grupul Ringier care a închis cotidianul gratuit Compact), alţii recurgând la reduceri de costuri, mai ales prin concedierea de personal (grupul Pro, România liberă, Evenimentul zilei) sau prin reducerea salariilor (grupul Intact). În schimb, grupul de presă Realitatea – Caţavencu a anunţat în ianuarie 2009 că măreşte salariile tuturor angajaţilor cu 11%.

Se observă o scădere atât a audienţelor televiziunilor, cât şi a tirajelor ziarelor. De remarcat este scăderea dramatică a audienţei canalelor publice în defavoarea unor posturi comerciale, chiar în defavoarea unor canale de nişă.

Presa scrisă a consemnat o evoluţie spectaculoasă pe zona tabloidelor (creştere de peste 70% faţă de anul anterior), în special datorită creşterii cotidianelor Click! şi Cancan, cu peste 160.000, respectiv 110.000 de exemplare vândute. Lider de piaţă în 2008 a fost un alt tabloid, Libertatea, cu peste 235.000 de copii vândute. Piaţa ziarelor de calitate a înregistrat, la rândul ei, o evoluţie spectaculoasă, mai ales spre finalul anului, când Adevărul a depăşit cifra de 60.000 de exemplare vândute, faţă de o medie de 28.000 în perioada aprilie-iunie, depăşind fostul lider, Jurnalul Naţional ale cărui vânzări au scăzut la 58.000 de copii pe ediţie. Topul ziarelor de calitate este încheiat de România liberă, care vinde peste 53.000 de exemplare.

Foto: EVZ