Poziţie AMP: TVR este ameninţată de iresponsabilitatea politicienilor

Agenţia de Monitorizare a Presei şi Centrul pentru Jurnalim Independent condamnă respingerea în Parlament a proiectului de modificare a legii de funcţionare a posturilor publice de radio şi televiziune: “Iresponsabilitatea politicienilor riscă să prelungească o situaţie ce nu are altă perspectivă decât distrugerea televiziunii publice, aflată într-o criză financiară, instituţională şi de credibilitate fără precedent.”

Proiectul mai poate fi îmbunătăţit, admite AMP, însă ultima variantă a proiectului iniţiat de Raluca Turcan propune mecanisme de protecţie a celor două instituţii împotriva controlului politic, cum ar fi:

• Eliminarea posibilităţii demiterii Consiliului de Administraţie (CA) dacă se respinge raportul anual de activitate de către Parlament
• Separarea funcţiei de Preşedinte Director General în Preşedinte şi Director General
• Audit independent obligatoriu, plus posibilitatea înfiinţării unei comisii de evaluare editorială care să analizeze anual respectarea misiunii publice
• Definirea unor criterii de competenţă şi incompatibilitate pentru membrii CA
• Definirea rolului şi misiunii de serviciu public şi accentuarea responsabilităţii publice a celor două instituţii în detrimentul intereselor comerciale
• Echilibrarea componentei politice din CA cu includerea unor reprezentanţi ai societăţii civile
• Prelungirea mandatului membrilor CA la 5 ani, pentru ca acesta să nu se mai suprapună circuitului electoral

Iată, pe larg, poziţia Agenţiei de Monitorizare a Presei şi CJI:

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei si Centrul pentru Jurnalism Independent condamna respingerea de catre Parlament a proiectului de lege pentru modificarea legii de functionare a serviciilor publice de radio si televiziune

Respingerea de catre plenul Camerei Deputatilor, prin votul negativ al PSD, PNL si UDMR, a proiectului de lege initiat de Raluca Turcan demonstreaza inca o data lipsa de vointa a clasei politice pentru depolitizarea serviciilor publice de radio si televiziune. Iresponsabilitatea politicienilor risca sa prelungeasca o situatie ce nu are alta perspectiva decat distrugerea televiziunii publice, aflata intr-o criza financiara, institutionala si de credibilitate fara precedent.

Preocupati de impartirea conducerilor celor doua institutii, politicienii au uitat ca principala cauza a problemelor care macina de 20 de ani cele doua institutii este legea de functionare a acestora, lege care permite influenta politicului in managementul instituional si, adeseori, in continutul editorial. Paradoxal, desi toate partidele parlamentare s-au plans, pe rand - mai ales atunci cand s-au aflat in opozitie - de efectele nefaste ale politizarii televiziunii si radioului public, prin votul de ieri acestea demonstreaza ca statu-quo-ul ramane situatia ideala pentru mediul politic romanesc deoarece permite oricarei majoritati parlamentare sa aiba la discretie cele doua institutii.

In urma cu peste patru ani, presedintele Basescu si liderii fostei aliante DA clamau dorinta lor de a depolitiza cele doua institutii supuse unui sistematic viol politic dupa 1990. Adoptarea legii a facut parte din platforma electorala a presedintelui Basescu si din programul de guvernare al guvernului Tariceanu.

Procesul modificarii legii de functionare a SRTV si SRR, pornit in ianuarie 2005 la initiativa unui grup de organizatii neguvernamentale si a unor jurnalisti din cele doua institutii, a starnit entuziasmul firesc al celor care isi doresc reforma si independenta acestor servicii publice. Din pacate, bunele intentii ale clasei politice s-au epuizat in iunie 2006, cand proiectul de lege initiat de Raluca Turcan si votat de Camera Deputatilor a fost ingropat in sertarele Comisiei de Cultura, arte si mass media a Senatului.

In mai 2008, membrii Comisiei respective au respins proiectul de lege, punand capat procesului depolitizarii televiziunii si radioului public. Intre timp, acest proces mai primise o lovitura in iunie 2007 cand, in premiera, un om politic cu functie executiva in conducerea unui partid (Alexandru Sassu) a fost numit Presedinte Director General al SRTV. Numirea a fost rezultatul unor negocieri pe sub masa, facute de PNL si PSD.

Procesul modificarii legii a fost reluat anul acesta de Raluca Turcan, fiind supus consultarii publice. Desi proiectul mai poate fi imbunatatit, ultima varianta a proiectului Turcan propune mecanisme de protectie a celor doua institutii impotriva controlului politic, cum ar fi:

• liminarea posibilităţii demiterii Consiliului de Administraţie (CA) dacă se respinge raportul anual de activitate de către Parlament
• Separarea funcţiei de Preşedinte Director General în Preşedinte şi Director General
• Audit independent obligatoriu, plus posibilitatea înfiinţării unei comisii de evaluare editorială care să analizeze anual respectarea misiunii publice
• Definirea unor criterii de competenţă şi incompatibilitate pentru membrii CA
• Definirea rolului şi misiunii de serviciu public şi accentuarea responsabilităţii publice a celor două instituţii în detrimentul intereselor comerciale
• Echilibrarea componentei politice din CA cu includerea unor reprezentanţi ai societăţii civile
• Prelungirea mandatului membrilor CA la 5 ani, pentru ca acesta să nu se mai suprapună circuitului electoral

Facem un nou apel la responsabilitatea clasei politice si atragem atentia asupra necesitatii reformarii si depolitizarii televiziunii si radioului public, tinand cont de misiunea de serviciu public a acestora si facand abstractie de orice negocieri politice privind impartirea posturilor din conducerile cele doua institutii.