Laurenţiu Ungureanu nu avea în plan să înoate la Swimathonul Bucureşti 2015 şi a nimerit în competiţie când multe din echipe erau deja formate. Laurenţiu a intrat în echipa Special Olympics România într-o criză organizatorică: mai avea nevoie de doi membri, altfel nu ar mai fi concurat. Oamenii de la Special Olympics au găsit-o mai întâi pe Roxana Lupu, sportivă de anduranţă (atlestism, ciclism şi înot) care, la rândul ei, a dat o strigare pe Facebook la care Laurenţiu a răspuns imediat.
„Dacă aş fi avut o listă generoasă de prieteni pe Facebook poate era mai simplu. N-am. La începutul anului am redus-o de la 1000 şi ceva de cvasinecunoscuţi la 120 de oameni cu care interacţionez în mod concret. Adică voi. Adică tu, cel pe care te rog să donezi bani pentru Special Olympics Romania, fundaţia care urmăreşte integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale. Bani care vor ajuta ca doi dintre ei să ajungă la Jocurile Mondiale de vară de anul acesta, din Los Angeles, USA. Echipa mea se cheamă Swim Unified. Dacă vrei să donezi (orice sumă e bună), contactează-mă, îţi dau toate amănuntele. Cu ocazia asta, mai interacţionăm şi noi, în caz că în ultimă vreme nu ne-am prea intersectat. Ce zici, te bagi?”
Cu acest mesaj, a reuşit Laurenţiu să îşi convingă câţiva prieteni să parieze pe el şi să doneze pentru cauza pentru care s-a înscris la Swimathon. Nu s-a limitat doar la a posta pe Facebook, ci, împreună cu altă înotătoare, a organizat o seară de tango, iar banii strânşi i-au împărţit la cele două cauze pe care le susţineau. Swimathon a fost prima ocazie pentru Laurenţiu de a organiza chiar el o mini-campanie de fundraising şi se pare că i-a ieşit. S-a gândit că „e mai simplu să fii generos cu zâmbetul pe buze, de aceea am spus că o să înot cu colac de salvare în formă de răţuşcă, mi-am rugat prietenii să vină la bazin nu să mă susţină, ci să mă salveze de la înec, am cerut bani pentru like-urile primite la postări, am <confiscat> bacşisul de la o masă cu prietenii la restaurant”.
În viaţa de zi cu zi, Laurenţiu este tatăl unei fetiţe în vârstă de un an de zile, ziua este antreprenor într-un business de importuri şi distribuţie cu produse de marochinărie, se implică în diverse proiecte sportive, iar noaptea merge la sesiuni de milonga. E un om activ cu puţin timp liber pe care şi-l drămuieşte bine. Iar timp de o lună de zile s-a antrenat şi a făcut strategii despre cum să strângă mai mulţi bani pentru Ana, Mădălina şi Bogdan, cei trei sportivi cu Sindrom Down care se pregăteau pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles.
I-a plăcut şi cauza, dar şi provocarea: targetul echipei era de 4500 lei, împărţit în patru. Deci, cam 1100 lei de fiecare. „E dificil să ceri bani, e neplăcut să fii refuzat, e şi mai neplăcut să fii refuzat de prieteni”, spune acum. „Important a fost să nu uit că fiecare dintre noi avem dreptul, libertatea de a spune da sau nu, indiferent de motivaţii şi fără a fi judecaţi.”
Laurenţiu a strâns peste 2000 lei, dublul sumei la care se angajase. Şi a meritat: la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, echipa Special Olympics România a obţinut medalii de aur şi de argint.
Găseşti în Ghidul Donatorului răspunsuri mai detaliate la toate întrebările pe care ţi le-ai pus vreodată când ai vrut să ajuţi. Ghidul este scris de consilierii de filantropie şi strângere de fonduri ai Asociaţiei pentru Relaţii Comunitare, un grup de specialişti care de aproape 15 ani promovează filantropia responsabilă în România.
Iniţiativa face parte din proiectul „Punţi pentru resurse – resurse pentru comunităţi” al Asociaţiei pentru Relaţii Comunitare, finanţat prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi: www.eeagrants.org.
Trimite un comentariu