RAPORT. Mihai Morar şi Daniel Buzdugan (matinalii de la ZU), Radu Banciu şi Rareş Bogdan sunt menţionaţi la categoria "Aşa NU!" în raportul anual ActiveWatch cu privire la discursul instigator la ură.
Din ce cauză?
Matinalii de la Radio Zu, Morar şi Buzdugan, aleşi drept exemplu de "aşa nu" după declaraţiile rasiste făcute împotriva reprezentativei de fotbal a statului Congo, după amicalul cu România, o serie de afirmaţii cu trimiteri la "maimuţe".
Radu Banciu a făcut o serie de afirmaţii discriminatorii pentru comunitatea maghiară în timpul a patru ediţii ale emisiunii sale difuzată la B1TV, după ce un Beke Istvan a fost arestat de autorităţile române, suspectat şi condamnat ulterior la 11 luni de închisoare pentru că a avea de gând să detoneze un dispozitiv explozibil improvizat în timpul paradei de 1 Decembrie.
Rareş Bogdan a fost dat ca exemplu negativ pentru ...pasivitate: i-a lăsat pe invitaţi să se desfăşoare, fără să intervină.
Detalii, în continuare:
Organizaţia ActiveWatch a publicat azi Raportul anual cu privire la discursul instigator la ură din România, care a monitorizat declaraţiile de ură din spaţiul public românesc, inclusiv mass-media, din perioada noiembrie 2015 - octombrie 2016.
Maghiarii au fost minoritatea cea mai prezentă în declaraţiile instigatoare la ură făcute în mass-media românească anul trecut, urmaţi de comunitatea LGBT şi de persoanele de culoare, se arată în raport. Minoritatea maghiară a fost "ochită" de declaraţii de ură îndeosebi după cazul extremistului maghiar acuzat că ar fi vrut să detoneze un dispozitiv artizanal la parada de 1 Decembrie.
Site-urile Gsp.ro, Paginademedia.ro, Tolo.ro şi Blogsport.ro au fost considerate "modele de bună practică" în raport, pentru proiectul de moderare al comentariilor implementat împreună cu fundaţia Median Research Center. Detalii, pe Paginademedia.ro.
Cătălin Tolontan, prezent astăzi la evenimentul de lansare al raportului, a spus că "sistemul de moderare restaurează încrederea oamenilor care intră să comenteze în propriile comentarii, în comentariile altora şi inclusiv în ceea ce se scrie în articol", însă "mie mi se pare însă că facem foarte puţin."
Cătălin Tolontan:
Împreună, separat, facem încă foarte puţin. Sigur, mai multe redacţii moderează în acest moment în România, dar e puţin, pentru că, din măsurătoril noastre, valul de hate-speech nu scade ci creşte. De aceea, acest raport este mai necesar astăzi decât a fost anul trecut şi sigur, din păcate, va fi necesar în 2018 decât a fost anul acesta.
Presa românească este evidenţiată în raport din trei unghiuri:
- Modul în care s-a manifestat discursul instigator la ură în mass-media
- Autoreglementările din redacţiile celor mai citite zece site-uri de ştiri din România
- Sancţiunile aplicate de instituţiile abilitate să amendeze derapajele de ură din spaţiul public românesc: Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) şi Consiliul Naţional pentru Compaterea Discriminării (CNCD).
Manifestări ale discursului instigator la ură în spaţiul audiovizual, încadrat la spaţiu public
Acest capitol al raportului este dedicat trecerii în revistă a principalelor manifestări de hate speech din spaţiul public, inclusiv în audiovizual.
- Comunitatea maghiară, comparată de presa locală cu teroriştii islamici
În luna decembrie 2015, ziarul online Napoca News publica un articol cu titlul „Politicienii şi autorităţile române au transformat Târgu Secuiesc într-un Molenbeek al teroriştilor secui”.
Articolul, pornit de la cazul Beke István, arestat de autorităţile române, suspectat şi condamnat ulterior la 11 luni de închisoare pentru că a avea de gând să detoneze un dispozitiv explozibil improvizat în timpul paradei de 1 Decembrie.
Plecând de la acest caz, materialul susţinea că Târgu Secuiesc este o zonă asupra căreia autorităţile statului au pierdut controlul, iar membrii comunităţii maghiare din localitate erau reduşi cu toţii la statutul de terorişti sau extremişti: „Schizofrenia şi demenţa radicală din Târgu Secuiesc este întâlnită poate doar la Statul Islamic, în Siria şi Irak”, se arăta în articol.
Publicaţia a fost sancţionată de CNCD cu 3000 de lei, una dintre cele mai mari amenzi primite de jurnalişti pe perioada de referinţă a raportului.
- Radu Banciu, instigare la ură împotriva maghiarilor
În contextul cazului Beke István, Radu Banciu a făcut o serie de afirmaţii discriminatorii pentru comunitatea maghiară în timpul a patru ediţii ale emisiunii sale difuzată la B1TV.
Printre altele, realizatorul a afirmat despre toţi maghiarii că sunt extremişti şi că urăsc latinii, iar presupusa tentativă de atac terorist ar fi fost inspirată de atacurile teroriste comise de musulmani în Franţa.
În urma acestui caz, emisiunea a fost sancţionată de CNA cu 50.000 de lei. Detalii, pe Paginademedia.ro.
Radu Banciu:
„Maghiarul este extremist în totalitatea lui, nu poate să spună vreun maghiar că n-are în sânge chestia asta. Dacă i se activează gena, este extremist. Maghiarul este extremist.”; „[...] îi detestă pe francezi, evident, fiind o naţiune latină, ungurii detestă tot ce-i latin. Urându-ne pe noi, urăsc toate ţările latine. [...]
Deci, orice ungur detestă un francez. Asta este evident. Când au auzit că ăia... Le-au sărit ăia în aer sala de concerte şi că i-au omorât, au zis... Nu, nu neapărat că au aplaudat, dar nici nu le-a părut rău, să ştiţi. Ei, ca naţie, nu condamnă aşa ceva.
Şi, uite, unul dintre ei a zis, <<bă, da’ eu de ce n-aş putea face?! Nu la francezi, că-i departe, că nu ştiu ce, dă-i dracu. Hai, să-i omor pe români! Hai, să vedem de 1 Decembrie cu...>> Şi imediat au încercat şi ei să facă”.
- Rasism împotriva persoanelor de culoare la Radio Zu
În raport apare şi cazul declaraţiilor făcute de Mihai Morar şi Daniel Buzdugan la Radio Zu, despre reprezentativa de fotbal a statului Congo, a doua zi după meciul jucat împotriva României.
Declaraţiile celor doi, considerate a fi "profund rasiste" în raport:
„Galeria lui Congo se cheamă Coadă de maimuţă. La intrările în stadionul unde s-a ţinut meciul cică era o coadă de maimuţe, n-ai văzut aşa ceva.”
„Mâna la piept toată lumea, pentru imnul statului Congo. Hai, toate maimuţele laba la blană!”
Postul de radio a fost amendat de CNA, după patru luni de la incident, cu 20.000 de lei. Detalii, pe Paginademedia.ro. Cei doi realizatori au fost sancţionaţi la rândul lor de CNCD cu câte 5.000 de lei. Detalii, aici.
- Intoleranţă faţă de comunitatea LGBTIQ la Realitatea TV
Jocuri de Putere din 2 iunie 2016
Tema emisiunii moderate de Rares Bogdan a fost cea a semnăturilor strânse de Coaliţia pentru familie în vederea organizării unui referendum de modificare a definiţiei familiei în Constituţia României.
Participanţii din emisiune au fost Remus Cernea şi, prin telefon, Iustina Ionescu, reprezentând asociaţia Accept, precum şi Virgiliu Gheorghe şi Florian Bichir.
În timpul emisiunii, Virgiliu Gheorghe a făcut o serie de declaraţii despre persoanele LGBTIQ, pe care le-a prezentat ca fiind promiscue şi incompatibile cu noţiunea de familie. Copiii crescuţi în astfel de familii au fost prezentaţi ca devenind, în majoritatea cazurilor, „homosexuali”.
Virgiliu Gheorghe nu a trecut cu vederea nici prezentarea unor teorii ale conspiraţiei, conform cărora activiştii pentru drepturile LGBT vizează distrugerea noţiunii de familie, inclusiv prin promovarea poligamiei.
Deşi Remus Cernea a protestat şi a infirmat corectitudinea sau legitimitatea datelor prezentate de Virgiliu Gheorghe, realizatorul emisiunii nu a intervenit în niciun moment pentru a solicita explicaţii suplimentare domnului Gheorghe.
Realitatea Românească din 5 iunie 2016
Aceiaşi trei invitaţi au fost chemaţi să participe la emisiunea Realitatea Românească, difuzată de acelaşi post TV pe data de 5 iunie, ocazie cu care Virgiliu Gheorghe a continuat să prezinte datele din pseudo-studiile pe care şi-a construit afirmaţiile instigatoare la ură.
Deşi a fost interpelat de unii dintre invitaţii din platou, cerându-i-se să menţioneze sursa studiilor şi să ofere informaţii cu privire la prestigiul cercetătorilor şi instituţiilor sub care acestea au fost realizate, moderatorul emisiunii a intervenit în favoarea sa, blocând astfel expunerea caracterului viciat şi neştiinţific al cercetărilor prezentate.
Gigi Becali a asociat persoanele LGBTIQ cu satanismul
Într-o intervenţie telefonică la postul de televiziune Realitatea TV, Gigi Becali a spus despre persoanele LGBTIQ că sunt bolnave şi că Dumnezeu ar da foc unui club gay, dacă aşa ceva ar fi înfiinţat în România.
De asemenea, Becali i-a îndemnat pe „homosexuali” să părăsească ţara „ca să scăpăm de diavol”. Becali le-a spus persoanelor din platou care apărau drepturile comunităţii LGBTIQ că „Vă scuip şi vă înjur, sataniştilor!”
Jocuri de Putere din 22 noiembrie 2016
Invitaţii din platou la emisiunea moderată de Rareş Bogdan au fost Peter Eckstein-Kovacs, din partea UDMR, Cristian Diaconescu, din partea PMP, Oreste Teodorescu, jurnalist, şi, prin telefon, Ilie Năstase, fostul campion de tenis.
Potrivit raportului, deşi discursurile din cadrul emisiunii nu au atins, de regulă, intensitatea necesară pentru a reprezenta un caz de discurs instigator la ură sancţionabil pe cale legală, temele introduse de invitaţi în emisiune, precum şi atitudinea de non-combat a moderatorului, au fost de natură să consolideze stereotipurile şi reprezentările negative despre comunitatea maghiară.
Despre ce s-a discutat:
- Cazurile de discriminare împotriva românilor din Ţinutul Secuiesc, fără să fie oferite detalii legate de numărul lor, astfel creându-se impresia unei oprimări generalizate a românilor de către maghiari;
- S-a sugerat faptul că autonomia Ţinutului Secuiesc pune în pericol caracterul unitar şi indivizibil al statului român;
- S-a introdus ideea că UDMR este singurul vinovat de tăierea pădurilor din Ţinutul Secuiesc.
- Ilie Năstase a afirmat că maghiarii nu vor să înveţe româneşte
- Cristian Diaconescu a spus că, în procesul de regionalizare a României, UDMR caută să fie creat un „coridor spre Ungaria”, termen cu trimiteri clare spre o geopolitică a conflictului şi compromiterea integrităţii teritoriale a României.
Burtiere în emisiune:
„Primarul Antal Arpad anunţă un măcel. În UE!”
„Lider UDMR, declaraţii halucinante: <<Românii pot avea soarta sârbilor din Kosovo>>”
„Statuia lui Mihai Viteazu, batjocorită”.
De menţionat este faptul că în raportul publicat astăzi de ActiveWatch există o secţiune care prezintă acţiunile de promovare a diversităţii, însă niciunul din cazuri nu prezintă vreun aport al unui reprezentant al mass-mediei româneşti.
Autoreglementări la nivel de redacţii, la cele mai citite site-uri de ştiri online
Gazeta Sporturilor şi Pagina de Media, exemple de bună practică în moderarea comentariilor generate de utilizatori, potrivit raportului ActiveWatch.
Cele două platforme, alături de blogurile Tolo.ro şi Blogsport.ro, au implementat un program de moderare a comentariilor considerate instigatoare la ură. Detalii despre proiect, pe Paginademedia.ro.
Sistemul implementat de aceste publicaţii nu a fost preluat însă de niciunul dintre cele mai accesate site-uri generaliste de ştiri din România, potrivit SATI.
Raportul a analizat principalele instrumente de moderare utilizate de site-urile stirileprotv.ro, realitatea.net, adevarul.ro, ziare.com, stiripesurse.ro, antena3.ro, hotnews.ro, evz.ro, romaniatv.net şi digi24.ro.
Analiza a urmărit, în special, dacă site-urile monitorizate fac apel la mesaje de avertizare speciale privind comportamentul utilizatorilor în secţiunea de comentarii şi, respectiv, dacă există reguli specifice care vizează limitarea discursului instigator la ură sau manifestările rasiste.
Dintre cele mai citite zece site-uri de ştiri generaliste din România, Adevărul.ro este singura sursă de informare care a dezvoltat o politică specială de moderare şi un cod de conduită pentru membrii comunităţii Adevărul.
Şi secţiunea de Termeni şi condiţii cuprinde reguli de moderare şi îndepărtare a mesajelor cu caracter rasist şi/sau discriminatoriu.
De altfel, prin mecanismul de înregistrare pe site sau pe platformele asociate, utilizatorul este avertizat cu referire la regulile de comunicare în spaţiul creat de Adevărul.
- Ştirile Pro TV
Site-ul www.stirileprotv.ro nu deţine o politică privind regimul comentariilor. Deşi există opţiunea de a comenta în subsolul articolelor, aceasta nu este funcţională. Prin urmare, la nivelul paginii nu există interacţiune cu cititorii.
Secţiunea Termeni şi condiţii abordează strict aspecte legate de drepturile de autor şi de regimul datelor cu caracter personal.
- Ştiripesurse.ro
Site-ul ştiripesurse.ro nu cuprinde un cod special dedicat interacţiunii utilizatorilor şi nici nu impune standarde legate de calitatea mesajelor promovate de utilizatori.
Secţiunea de Termeni şi condiţii face referire exclusiv la drepturi de autor şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal.
Pentru a publica comentarii, site-ul foloseşte serviciul Disqus, un serviciu de management al comentariilor care îi întâmpină pe utilizatori cu mesajul „Disqus never moderates or censors. The rules on this community are its own” (trad. Disqus nu moderează şi nu cenzurează niciodată. Regulile sunt doar ale acestei comunităţi).
- Antena3.ro
Site-ul Antena 3 nu cuprinde nici un cod sau set de reguli privind interacţiunile utilizatorilor. De altfel, este singurul site monitorizat care nu cuprinde nici măcar secţiunea Termeni şi condiţii.
Pentru a comenta în subsolul articolelor este suficientă autentificarea prin contul de Facebook.
- Hotnews.ro
Site-ul www.hotnews.ro nu cuprinde un ghid specific de moderare a comentariilor, dar la articolul 9 din secţiunea Termeni şi condiţii precizează în mod explicit dreptul de a îndepărta mesajele pe care administratorul site-ului le consideră discriminatorii, fără a oferi o clasificare a situaţiilor.
Acelaşi nivel de generalitate poate fi identificat şi în secţiunea de comentarii, unde utilizatorii sunt avertizaţi asupra responsabilităţii legale pe care o poartă pentru mesajele postate, fără a specifica situaţiile de abatere de la cadrul legal.
Pentru a publica un comentariu este suficientă furnizarea unei adrese valide de e-mail. În lipsa unui cont special pe site-ul Hotnews, utilizatorul va fi vizibil cu titlul „Anonim”.
- Romaniatv.net
Pe site-ul România TV interacţiunea cu utilizatorii este foarte scăzută, deşi există funcţionalitatea de a posta comentarii. Secţiunea Termeni şi condiţii vizează exclusiv aspecte comerciale şi legate de gestionarea datelor cu carcater personal, fără nicio referire la calitatea mesajelor publicate de utilizatori.
Utilizatorii pot comenta fie prin autentificarea prin contul de Facebook, fie prin completarea unei adrese de e-mail validă.
- Digi24.ro
Pe site-ul Digi 24 nu există opţiunea de a comenta în subsolul articolelor. Totodată, secţiunea Termeni şi condiţii nu cuprinde nicio referire la moderarea comentariilor.
- Realitatea.net
Site-ul www.realitatea.net nu cuprinde un set special privind regulile de publicare a comentariilor şi/sau conţinutul acestora, dar secţiunea Termeni şi condiţii cuprinde un set de reguli dedicate utilizatorilor site-ului şi forumului Realitatea.net.
Mesajele cu caracter xenofob sau rasist sunt interzise pe site, însă proprietarul site-ului se degrevează parţial de răspundere asupra conţinuturilor generate de utilizatori, precizând că „mesajele postate nu sunt monitorizate in fiecare secunda si, in consecinta, site-ul nu isi asuma responsabilitatea pentru continutul lor”.
Per ansamblu, website-ul are o interacţiune scăzută cu cititorii, comunicarea fiind concentrată pe contul de Facebook al site-ului, conchide raportul.
- Ziare.com
Site-ul www.ziare.com îşi informează cititorii doar la articolul 2 din secţiunea de ”Termeni şi condiţii” asupra interdicţiei de a publica mesaje „rasiste, şoviniste ori care ar putea discrimina orice persoane în orice mod sau care ar încălca orice alte drepturi şi libertăţi ale omului potrivit legislaţiei în vigoare”.
Deşi site-ul invocă explicit că sunt „strict interzise” actele de discriminare sau acţiunile care pot leza drepturile şi libertăţile individuale, nu oferă mai multe detalii despre „legislaţia în vigoare”.
Înainte de a publica un comentariu, utilizatorul nu mai este avertizat asupra limitărilor invocate în secţiunea de Termeni şi condiţii. Publicarea de comentarii este posibilă doar dacă utilizatorii au un cont deschis pe domeniul www.ziare.com.
- Evz.ro
Site-ul Evenimentului Zilei nu cuprinde un set special privind regulile de publicare a comentariilor şi/sau conţinutul acestora, iar în secţiunea Termeni şi condiţii sunt stipulate doar limitările generate de drepturile de autor.
Spre deosebire de perioada 2015 – 2016, în secţiunea de comentarii utilizatorii nu mai sunt avertizaţi în legătură cu standardele minime de comunicare şi în legătură cu mecanismul de moderare.
Pentru a posta un comentariu, este suficientă furnizarea unei adrese de e-mail validă sau autentificarea prin contul de Facebook.
Concluzii:
- Editorii tind să evite asumarea responsabilităţilor privind calitatea interacţiunii dintre cititori/utilizatori.
- Publicaţiile nu acordă o atenţie deosebită supervizării interacţiunii dintre cititori pentru a promova dezbateri echilibrate şi opinii pertinente.
- Proprietarii de site-uri publică secţiunile obligatorii de Termeni şi condiţii doar pentru a preveni eventuale litigii care vin din zona comercială, fără nicio aplecare spre promovarea unei comunicări publice responsabile.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) sunt instituţiile abilitate să sancţioneze limbajul instigator la ură din spaţiul public românesc.
Cele două instituţii au dat în perioada noiembrie 2015 - decembrie 2016 aproape 120 de sancţiuni pentru limbaj instigator la ură, peste 100 fiind date de CNCD.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
CNCD continuă să fie cea mai activă instituţie în combaterea discursului de ură, potrivit raportului.
Numărul hotărârilor emise de CNCD pe criterul „demnitate umană” în perioada de referinţă pentru prezentul raport s-a dublat faţă raportul precedent: 106 hotărâri faţă de 53.
Cei mai amendaţi emiţători ai discursului de ură, cu cele mai consistente amenzi, au fost producătorii de conţinut media (jurnalişti, realizatori radio, persoane particulare care au publicat materiale online). Jurnaliştii au primit şi cele mai multe avertismente, patru.
Din punctul de vedere al celor mai expuse categorii la discursul instigator la ură, numărul cel mai mare de sesizări în baza cărora au fost luate hotărâri de către Colegiul Director a privit:
- Romii - 28 de sesizări
- Femei - 8 sesizări
- Musulmani - 7 sesizări
- Persoane cu dizabilităţi - 7 sesizări
- Maghiari - 6 sesizări
- Evrei - 4 sesizări
- Persoane vârstinice - 4 sesizări
În ciuda numărului mare de plângeri analizate, Consiliul a aplicat numai 15 amenzi, a căror valoare totală a însumat 61.000 de lei, şi 12 avertismente.
- Sesizările care au privit romii, cele mai multe, dar cu cele mai puţine sancţiuni: 2 amenzi, în valoare totală de 2.000 de lei.
- Sesizări privind persoanele de culoare, cele mai mari sancţiuni: 2 amenzi în valoare cumulată de 28.000 de lei.
- Sesizări privind maghiari - 3 amenzi în valoare totală de 13.000 de lei.
- Sesizări pe discriminare pe criterii multiple - amenzi în valoare de 6.000 de lei.
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA)
CNA a comunicat că, în perioada noiembrie 2015 - octombrie 2016, a emis doar două sancţiuni pentru promovarea discursului instigator la ură.
Cu toate acestea, la o verificare făcută de autorii raportului asupra tuturor deciziilor emise de CNA în acest interval, s-a constatat că au mai fost emise încă alte 5 decizii de sancţionare pentru transmisiuni radio-TV care aveau conţinuturi ce puteau fi asociate discursului discriminator sau instigator la ură.
"Considerăm că acest lucru relevă superficialitatea cu care Consiliul Naţional al Audiovizualului tratează subiectul discursului discriminator şi instigator la ură şi ridică semne de întrebare referitoare la numărul real de sesizări primite de instituţie cu privire la hate speech şi la felul în care sunt judecate acestea", se arată în raport.
Printre acestea se afla şi un caz clar de discurs rasist, în care jucătorii naţionalei de Fotbal a Republicii Congo erau numiţi maimuţe de realizatorii emisiunii de radio Morning Zu. Detalii, pe Paginademedia.ro.
Prelungirea cu două luni a intervalului de referinţă pentru cercetare a rezultat în identificarea a trei noi decizii de sancţionare.
Astfel, în total, în perioada de referinţă a raportului (noiembrie 2015 - decembrie 2016), CNA a acordat 10 sancţiuni pentru conţinuturi care pot fi asociate cu discursul discriminator sau instigator la ură, în baza Codului de reglementare a conţinutului audiovizual şi a Legii audiovizualului.
CNA a dat sancţiuni pentru discurs de ură faţă de maghiari (2), persoane asociate diverselor culte religioase (3) (câte un material pentru comunitatea penticostală, Martorii lui Iehova şi preoţimea ortodoxă), evrei, aromâni, persoanele de culoare, tineri, străini şi persoane cu tulburări de sănătate mintală.
Valoarea totală a sancţiunilor acordate a fost de 180.000 RON. Însă, ca urmare a practicilor de sancţionare descrise mai sus, doar 70.000 de RON pot fi atribuiţi fără echivoc unor încălcări ale reglementărilor care fac referire la discurs de ură, se arată în raport.
"În aceste condiţii, considerăm că este necesar să fie aduse îmbunătăţiri considerabile modului de operare al CNA, astfel încât sancţiunile emise de instituţie să poată să ducă la o descurajare a utilizării discursului de ură la radio şi la TV", scrie în raport.
Autor: Daniel Puisor redactiapaginademedia.ro
Comentarii