„Satira funcţionează ca un watchdog pentru ştiri”, este una dintre concluziile prezentării Sofiei Mcclennen, de la Penn State University, în cadrul iCEEfest. Prezentarea a avut ca temă modul în care unul satira a ajuns să „bată” ştirile în era Trump.
„Vedem că ştirile ne oferă mai mult opinie decât fapte aşa că publicul devine confuz în legătură cu diferenţa dintre opinie şi fapte, ceea ce nu e deloc bine pentru democraţie”, spune Sofiei Mcclennen.
Din prezentarea Sofiei Mcclennen, de la Penn State University:
Trump insulta femei, minoritati, străini, cam pe toată lumea. Postează pe Twitter tot felul de nebunii şi are o personalitate extrem de narcisistă. Dar tipul ăsta a fost ales. Cum s-a întâmplat asta? În parte, pentru că este o glumă.
De ce ne ajută satira să salvăm democraţia? De ce e mai bună decât ştirile? Ce se întâmplă cu ştirile din ziua de azi?
Zona de satiră se descurcă mai bine să acopere subiecte care au legătură cu Trump, decât zona de ştiri. Şi încercăm să înţelegem de ce se întâmplă asta.
De ce ştirile fac o treabă aşa slabă, în timp ce satira se descurcă aşa bine. Sunt câteva motive pentru care presa mainstream ne dezamăgeşte.
Zona mea de expertiză este SUA. Am observat că ştirile mai multe dezinformează privitorii. Vedem că ştirile ne oferă mai mult opinie decât fapte aşa că publicul devine confuz în legătură cu diferenţa dintre opinie şi fapte, ceea ce nu e deloc bine pentru democraţie.
Vedem ştiri stupide şi senzaţionaliste, care domină spaţiul media. Şi asta a deschis uşa pentru o astfel de creştere pe zona de fake news. De aceea oamenii chiar cred ştirile nebuneşti pentru că presa mainstream nu era foarte departe de ştirile false.
Oamenii nu au încredere în presă în general ci doar în sursele pe care le urmăresc.
Aşa că satira a ajuns să funcţioneze ca un câine de pază pentru ştiri.
Un moment de răscruce pentru presă a fost 1980 când a fost lansat CNN. De ce? Pentru că CNN este un canal ce oferă 24 de ore de conţinut, şapte zile din şapte. Ghici ce? Nu e destul conţinut. Ce au făcut? Au dat 30 de minute de conţinut şi trei ore de opinii despre conţinut. Şi de la o situaţie în care urmăreai ştiri pe care apoi le comentai la masă cu familia, ajungi la o situaţie în care îi urmăreşti pe alţii care se crizează în legătură cu ştirile şi începi să devii emotiv şi speriat, şi nu mai analizezi ştirile.
Şi un alt moment rău pentru noi a fost atunci când a fost lansată televiziunea Fox News în 1996, sub sloganul „corectă şi echilibrată”.
Şi mai e momentul social media, care complică situaţia destul de mult.
62% din adulţi îşi iau ştirile de pe social media. Ceea ce nu e neapărat un lucru rău, pentru că poţi găsi acolo şi ştiri din surse de încredere. Însă oamenii se uită pe Facebook înainte de a urmări ştirile, deci va afecta modul în care oamenii urmăresc aceste ştiri.
Trump vorbeşte de „fake news” în permanenţă. La ce se referă de fapt când spune fake news? La ştiri despre el care nu sunt pozitive.
Ştim că în timpul campaniei pentru alegeri au apărut de trei ori mai multe ştiri false pro Trump decât pro Hillary şi de patru ori mai multe share-uri la ştirile fake pro Trump.
Ce ne-a surprins a fost un studiu care arăta că oamenii aveau la fel de multă încredere în John Stuart şi în Anderson Cooper. Doar că John Stuart este un comic.
Oamenii care se uită la emisiuni de satiră sunt mai bine informaţi decât cei care se uită la ştiri. Studiile arată că telespectatorii de Daily Show şi Colbert Report sunt cei mai la curent în legătură cu subiectele zile. Ghiciţi pe ce loc se află telespectatorii de Fox News: ultimul!
Un poll din 2012 arată că dacă nu urmăreşti absolut nicio ştire ai şti mai mult decât dacă te-ai uita la Fox News.
Satira vine să ne salveze. Şi întrebarea e de ce?
Avem o criză a informaţiei de încredere aşa că o să vedem tot mai multă satiră.
Ce are satira în faţa ştirilor? Ironia. Fiecare cultură are acest aspect. Ce este esenţa ironiei? Spun ceva, dar mă refer la altceva. Spun că Trump e tare, dar ştii că spun de fapt că nu este. Pot să o spun pentru că folosesc un ton sarcastic. Fiul meu spune mereu că sarcasmul este răsounsul fiinţei umane la prostie. Pentru că spui un lucru, dar te referi de fapt la altceva. De ce e important? Într-o societate dominată de minciună, ironia şi sarcasmul te face să priveşti lucrurile diferit, să te gândeşti la ele.
Satira este foarte puternică într-o eră în care suntem înconjuraţi de dezinformare.
Când facem cercetări asupra modului în care creierul uman percepe satira, acesta „se luminează” la propriu.
FOTO din prezentare:
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
Trimite un comentariu