VIDEO. Dragoş Stanca, un interviu în care pune degetul pe rană: "A fost nevoie de o pandemie să ne dăm seama de mizeria şi de nebunia din spaţiul digital"

VIDEO. Unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de online şi digital, Dragoş Stanca, într-un interviu în care pune degetul pe rană şi vorbeşte deschis despre problemele din digital.

“Nu este în regulă să recompensăm exclusiv cantitatea”, spune Stanca. “Cum se face cantitatea, mult şi ieftin? Prin zero filtre etice, prin clickbait şi fake-news sau alte bazaconii.”

"Văd acum branduri respectabile care se plâng că sunt victima dezinformării. Au ajuns şi brandurile să vadă că îşi sapă singure groapa", punctează Stanca.

Vorbeşte apăsat şi direct despre clickurile făcute “la kilogram”, despre nevoia de calitate, despre ecosistemul digital defect şi despre nevoia de măsuri. Şi despre "noua specie de speculanţi de afişări la kilogram şi de hackeri virali de conţinut care nu au nicio legătură cu jurnalismul": "Ei spun că prin cifre fac performanţă. Pe acest principiu putem spune că şi dealerii de droguri fac performanţă, dar nu înseamnă că fac un lucru bun".

Dragoş Stanca:

“E timpul să spunem lucrurilor pe nume. A fost nevoie de o pandemie să ne dăm seama de mizeria şi de nebunia din spaţiul digital. Acum conştientizăm cât de mult rău poate face această practică”.

“Ne plângem că avem oameni iresponsabili, păi iresponsabilă e întreaga industrie care a acceptat atâta timp goana după afişări foarte ieftine”, spune Stanca în interviul acordat Paginademedia.ro

Candidează la preşedinţia BRAT “cu mandatul pe masă”. Condiţia: organizaţia să nu măsoare doar cifre seci, ci să se uite şi la etică.

“Eu, Dragoş Stanca, nu voi mai candida la un nou mandat de preşedinte BRAT, dacă organizaţia nu acceptă că nu poate fi doar un arbitru neutru care măsoară doar cifre seci”

Trebuie să îşi adauge şi un filtru etic. Trebuie să stabilească şi nişte criterii calitative site-urilor pe care le măsoară.

Acestea pot fi: Există sau nu există, respectă anumite standarde, a avut abateri de tipul fake news din care a făcut un anumit număr de afişări?

Dacă nu se încadrează în aceste criterii, să nu fie măsurat.

VIDEO. Dragoş Stanca, un interviu în care pune degetul pe rană:

Câteva idei din interviul telefonic cu Dragoş Stanca - fondator Upgrade100, preşedinte BRAT şi partener ThinkDigital:

• Eu unul salut că au apărut nişte prevederi ceva mai serioase, inclusiv legal, pentru a reglementa nebunia care există în spaţiul media. Există pericole şi ştiu că ar fi fost de preferat să nu se ajungă aici, dar eu vorbesc despre asta de cinci ani de zile.

• Spuneam mereu că a apărut această nouă specie de speculanţi de afişări la kilogram şi de hackeri virali de conţinut care nu au nicio legătură cu jurnalismul.

Nu au nicio legătură cu informarea. Au legătură cu un singur lucru: să producă mai multe afişări pe care să le vândă platformelor globale de tip Google şi Facebook.

Ei sunt activi mereu, indiferent că vorbim despre fetele de la Caracal, că vorbim de alegeri sau de pandemie. Acesta e modelul lor de business: Să facă cât mai multe afişări, fără scrupule.

• Ei spun că prin cifre fac performanţă. Pe acest principiu putem spune că şi dealerii de droguri fac performanţă, dar nu înseamnă că fac un lucru bun.

• Cumva cinic, mă bucur că a ajuns în atenţia publicului această problemă pentru că acum se vede efectul direct asupra sănătăţii şi a siguranţei noastre.

• Lucrul acesta durează de ani de zile, dar acum vedem cât e important ar fi să dispară această practică.

• Da, există şi vina, pe de-o parte, a unor publisheri digitali care fac această mizerie, să producă afişări cu orice preţ, dar pe de altă parte nu e vina lor în totalitate. E vina ecosistemului general care asta încurajează, asta este marfa care se cere.

E ca şi cum ai spune „continuă să faci tu mancare vegană şi mâncare sănătoasă, când toată lumea vrea fast food, mici şi bere”

• Problema este de a rezolva cauzele acestui fenomen, nu de a ne plânge mereu de efectele lui. Cauza este că întreaga industrie de digital a acceptat această treabă, a alergat după cele mai ieftine afişări şi click-uri.

• Acum ne plângem că avem oameni iresponsabili, păi iresponsabilă e întreaga industrie care a acceptat atâta timp goana după afişări foarte ieftine.

• Agenţiile de publicitate alocă minim 80% din bugetele clienţilor către platforme care încurajează doar factorul cantitativ.

• Văd acum branduri respectabile care se plâng că sunt victima dezinformării. Au ajuns şi brandurile să vadă că îşi sapă singure groapa.

• Este o discuţie care trebuie purtată deschis: Nu este în regulă să recompensăm exclusiv cantitatea.

Cum se face cantitatea, mult şi ieftin? Prin zero filtre etice, prin clickbait şi fake-news sau alte bazaconii.

• E timpul să spunem lucrurilor pe nume. A fost nevoie de o pandemie să ne dăm seama de mizeria şi de nebunia din spaţiul digital. Acum conştientizăm cât de mult rău poate face această practică.

• Autorităţile pot chema cei cinci-şase jucători mari care funcţionează pe acest sistem, să-i pună la o masă şi să le ceară să ia măsuri.

• Acum alergăm după cai-verzi pe pereţi. Eu nu cred în totalitate în această măsură. Va da rezultate la paştele cailor. Poate fi o variantă de blocare a unui domeniu, dar e un cadru de forţă majoră care ne îndeamnă să luăm măsuri pompieristice. E riscant să blochezi acum domenii de internet.

• Totuşi, dacă este singura soluţie să punem frâu acestei nebunii, eu unul nu voi sării în apărarea acestor jucători din sistem, chiar dacă mi se pare o măsură radicală. În aceeaşi situaţie sunt si televiziunile, nu doar mediul digital.

• Este şi responsabilitatea celor care dau bani către aceste platforme, idiferent că te numeşti Google sau Facebook.

• Google poate face ceva, dar mai trebuie să vrea. Google ar putea să le ceară oamenilor acte, documente, când vrei să deschizi un cont de reclame. La fel şi Facebook.

• Cele două nu ar mai trebui să accepte în ecosistem orice mizerie de site. Trebuie să afle cine e omul care pretinde că face ştiri. Un lucru pe care-l poate face industria este să aplice şi filtre etice, nu doar cantitative.

Hai să încurajăm şi oamenii care produc conţinut corect şi care plătesc salarii, taxe şi impozite.

• Nu putem să mergem înainte în această paradigmă complet imbecilă.

• Eu am propus să se organizeze la nivelul BRAT (Biroul Român de Audit Transmedia) un departament care să stabilească standarde pe baza cărora să se pună un soi de patalama, de tip „de încredere”, site-urilor pe care le auditează.

• În sistem actual nu se mai poate şi eu, Dragoş Stanca, nu voi mai candida la un nou mandat de preşedinte BRAT, dacă organizaţia nu acceptă că nu poate fi doar un arbitru neutru care măsoară doar cifre seci.

• Trebuie să îşi adauge şi un filtru etic. Trebuie să stabilească şi nişte criterii calitative site-urilor pe care le măsoară.

• Acestea pot fi: Există sau nu există, respectă anumite standarde, a avut abateri de tipul fake news din care a făcut un anumit număr de afişări?

• Dacă nu se încadrează în aceste criterii, să nu fie măsurat. Trebuie să avansăm într-o direcţie constructivă şi normală.