Mărturii cutremurătoare. Atrocităţile cumpliţilor ani 1946-1947, cu seceta şi foametea din acea perioadă, fac subiectul a două ediţii „Adevăruri despre trecut”, la TVR 1.
Prima se vede în această seară, 18 noiembrie, de la ora 22:20. Următoarea este programată miercurea viitoare, tot de la ora 22:20.
Raluca Rogojină, producătoarea şi realizatoarea, spune că pentru cele două ediţii a lucrat peste un an de zile. A adunat mărturii foamete, moarte, canibalism, necrofagie şi dezumanizare.
În primul documentar intitulat „Pârjolul, foametea” vor fi prezentate dramele prin care au trecut românii din judeţele Botoşani şi Vaslui, cele mai afectate de secetă.
Episodul al doilea aduce poveştile unor basarabenii care povestesc despre cazuri de necrofagie şi canibalism petrecute chiar sub ochii lor.
În vara anului 1946 au fost înregistrate temperaturi record, ziarele vremii consemnând că termometrele arătau şi 61° Celsius, la umbră. Pământul era pârjolit şi toată recolta pusă la pământ. Zona Moldovei era cea mai afectată din ţară. Oricât de mult s-ar fi străduit, oamenii nu aveau nicio şansă de a se pune la adăpost în faţa celei mai groaznice crize alimentare care avea să lovească România vreodată.
Ioana Timon din satul Valea Grecului (jud. Vaslui) îşi aminteşte cum ajunsese să mănânce orice grăunte pe care îl găsea pe drum. Gheorghe Boicu din comuna Vlasineşti (jud. Botoşani) povesteşte cum părinţii îi hrăneau cu terci pe el şi pe ceilalţi 6 fraţi, cum oamenii mâncau buruieni şi fierbeau iarba care mai rămăsese nepârjolită de secetă, pentru a hrăni copiii.
Maria Şologon din comuna Vlăsineşti, jud. Botoşani, îşi aminteşte cât de mult s-a bucurat sora ei când a reuşit să capete de la o fetiţă din vecini atâta mălai cât a încăput într-o cutie de chibrituri. Fostul învăţător Gheorghe Burac povesteşte cum vecinii lui au murit lihniţi, iar despre alţi săteni îşi aminteşte cum se rugau să moară mai repede pentru a nu mai îndura foamea.
Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro
Comentarii