Libertatea presei stârneşte discuţii Parlamentul European. Eurodeputaţii au dezbătut aspecte de ţin de acest subiect, iar una dintre principalele concluzii este că „libertatea mass-mediei în Europa s-a deteriorat”, fiind agravată şi de pandemia de Covid-19.
Totodată, Parlamentul atrage atenţia asupra „încercărilor guvernelor unor state membre de a reduce la tăcere mass-media critică şi independentă şi de a submina libertatea şi pluralismul mass-mediei”, într-o rezoluţie adoptată cu 553 voturi pentru, 54 voturi împotrivă şi 89 abţineri.
Textul adoptat avertizează cu privire la consecinţele potenţial dăunătoare ale manipulării informaţiilor referitoare la pandemia de COVID-19.
Alte aspecte pe care politicienii le-au luat în discuţie şi pe care le denunţă sunt legate de violenţele, hărţuirea şi presiunile cu care se confruntă jurnaliştii. Sunt de părere că „s-a dezvoltat un model de intimidare din ce în ce mai extins care vizează reducerea la tăcere a jurnaliştilor”.
Citează asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia şi a lui Ján Kuciak şi a logodnicei sale drept un exemplu al riscurilor cu care se confruntă jurnaliştii de investigaţie.
Parlamentul subliniază că jurnalistele sunt deosebit de vulnerabile şi ar trebui să beneficieze de protecţie suplimentară.
La noi în ţară, avem exemplul jurnalistei Emilia Şercan, care a fost ameninţată cu moartea după mai multe investigaţii ce vizau tezele de doctorat plagiate ale unor oameni de la vârful Academiei de Poliţie din Bucureşti. După anchetă, s-a dovedit că cel care o ameninţase lucra chiar în respectiva instituţie.
Din mărturia sa a reieşit faptul că a instigat să o ameninţe pe Şercan chiar de către superiorii săi.
Citeşte şi: Mărturie. Bărbatul care a ameninţat-o pe jurnalista Emilia Şercan: „Mi-a spus să cumpăr telefonul de pe OLX, iar cartela de la un magazin de cartier”
Alte concluzii la care au ajuns Parlamentarii Europeni:
- Rezoluţia constată că pluralismul este în pericol atunci când proprietatea asupra mass-mediei este concentrată în mâinile unui număr prea mic de persoane. În aceste condiţii, este mai dificil să se combată răspândirea dezinformării.
- Deputaţii solicită ca ţările Uniunii să ia măsuri pentru a evita concentrarea excesivă a proprietăţii asupra mijloacelor de comunicare şi pentru a garanta transparenţa.
- Ei critică guvernele pentru faptul că se amestecă invaziv în publicitatea publică. Deputaţii mai subliniază că fondurile Uniunii nu pot fi cheltuite în favoarea mass-mediei controlate de stat sau pentru propaganda politică.
- Deputaţii subliniază că încercările de a îngrădi libertatea şi pluralismul mass-mediei trebuie considerate un abuz de putere grav şi sistematic şi o încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii.
- Eurodeputaţii doresc un cadru juridic mai solid pentru a preveni şi contracara răspândirea discursurilor online de incitare la ură. Ei doresc şi o mai bună colaborare între platformele online şi autorităţile de aplicare a legii.
- Deputaţii subliniază că acţiunile voluntare ale platformelor sunt „necesare, însă în continuare insuficiente” pentru a combate dezinformarea, conţinutul ilegal şi interferenţele străine. Cu toate acestea, ele „nu trebuie să devină organisme private de cenzură”, iar eliminarea conţinuturilor ilegale trebuie să facă întotdeauna obiectul unor măsuri de protecţie.
- Eurodeputaţii spun că sunt deosebit de îngrijoraţi de situaţia mass-mediei publice din unele ţări ale Uniunii, unde mijloacele de comunicare în masă au devenit „un exemplu de propagandă proguvernamentală”.
Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro
Comentarii