Active Watch, organizaţie care militează pentru comunicarea liberă în interesul public, a întrebat mai mulţi jurnalişti ce părere au despre finanţarea presei de către partidele politice. La întrebările celor de la organizaţie au răspuns ziarişti de la Recorder, g4media, Misreport şi de la Centrul de Investigaţii Media.
Ce spune organizaţia despre răspunsurile jurnaliştilor?
"Răspunsurile jurnaliştilor ridică semnale de alarmă grave legat de modul în care banii partidelor distorsionează agenda media, piaţa media şi accesul publicului la informaţii de interes public.
Jurnaliştii propun şi soluţii concrete, deşi uneori afirmă că nu mai au speranţe că sistemul poate fi reformat. În acelaşi timp, răspunsurile lor ne dau, încă o dată, certitudinea că jurnalismul independent, în interes public, va rezista, în ciuda practicilor neloiale în subvenţionarea presei de către partide, şi va continua să facă lumină în cheltuirea banilor publici", transmite Active Watch.
Context:
Pe 27 iunie se va dezbate în Parlament, la Comisia juridică din Senat, o propunere de modificare a Legii privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Active Watch adaugă că "proiectul nu rezolvă lipsa de transparenţă a modului în care partidele politice investesc bani în mass-media şi păstrează un nivel ridicat al subvenţiilor pe care le pot primi partidele de la bugetul de stat."
Ce au răspuns jurnaliştii la prima întrebare, referitoare la mecanismul de finanţare a presei din bugetele partidelor politice?
Dan Tapalagă, jurnalist g4media.ro:
"Principiul finanţării partidelor de la bugetul de stat este corect, dar el a fost distorsionat prin direcţionarea subvenţiilor către presă cu scopul de a-i cumpăra tăcerea."
Codruţa Simina, jurnalistă Misreport:
"Mi se pare greşit atât moral cât şi principial să folosim orice sume din bani publici spre orice tip de folos obţinut de un partid politic. Nu este un mecanism de finanţare a presei, ci unul de cenzură şi mituire."
Ovidiu Vanghele, jurnalist Centrul de Investigaţii Media:
"Îl consider absolutamente distructiv. Pentru că practic apare o formă nouă de finanţare a presei care este complet ocultă. Ajungi prin acest mecanism să eviţi sistemul normal de funcţionare a presei: presa vinde informaţie şi este plătită pe baza audienţelor, din reclamă.
Când tu ajungi să ai acest mecanism de finanţare, practic nici nu mai contează audienţele. Cel mai bun exemplu este cazul Iulia Marin şi boicotul faţă de RTV. În mod normal dacă tu boicotezi şi spui "nu mai daţi reclamă acolo", ei ar trebui să resimtă consecinţele. Numai că lor puţin le pasă pentru că mecanismul lor de finanţare nu mai este cel normal. Asta e drama."
Mihai Voinea, jurnalist Recorder:
"Cred că lucrul pe care nu trebuie să obosim să îl spunem este că această relaţie financiară nocivă dintre presă şi partide este o ameninţare pentru democraţie. Când spun asta îmi dau seama că sună ca un clişeu, dar tocmai acesta este lucrul foarte grav, că o asemenea afirmaţie a ajuns un clişeu şi aproape nimeni nu o mai bagă în seamă.
Însă este un lucru foarte foarte grav, pentru că libertatea şi democraţia se pierd în paşi mărunţi, nu se pierd peste noapte şi trebuie să fim conştienţi de gravitatea acestei situaţii şi de gravitatea acestei relaţii foarte nocive dintre presă şi partide. Este de datoria fiecăruia să încercăm să schimbăm ceva la asta pentru că oricât ar suna de exagerat chiar este vorba despre libertatea noastră. O societate nu poate fi liberă fără o presă liberă."
A două întrebare formulata de Active Watch este: Ce impact crezi că are relaţia financiară dintre partidele politice şi presă asupra publicului/electoratului?
Dan Tapalagă, jurnalist g4media:
"A cumpăra presă, conţinut editorial, în afara campaniilor electorale înseamnă a minţi publicul, fie prin omisiune, fie prin manipularea adevărului pe care presa ar trebui să-l expună. A cumpăra presă din bani publici înseamnă a minţi publicul pe banii lui.
Adică publicul plăteşte taxe şi impozite ca să fie minţit pe banii lui? A cumpăra presă înseamnă a slăbi grav o instituţie esenţială pentru sănătatea democratică a unei ţări."
Codruţa Simina, jurnalistă Misreport:
"Practic cetăţenii sunt minţiţi pe banii lor, ceea ce, trebuie să admitem, e o performanţă."
Victor Ilie, reporter Recorder:
"Oamenii sunt practic spălaţi pe creier cu proprii bani. Nu mai au grijă de interesele lor personale, care sunt de cele mai multe ori foarte pragmatice: valoarea facturilor, asfaltul de pe strada din faţa casei, dacă au sau nu canalizare. Deci practic în asta investesc partidele bani, în spălare pe creier (...)."
Cea de-a treia întrebare:Toate controversele din spaţiul public legate de acest mecanism de coabitare financiară dintre unele instituţii de presă şi partidele politice te-au afectat sau te afectează în activitatea jurnalistică?
Cristian Andrei, reporter:
"Am avut şansa să lucrez în redacţii unde nu am avut vreo presiune din partea patronatului în privinţa alegerii subiectelor. Europa Liberă şi Libertatea sunt redacţii în care se poate aborda deschis orice subiect.
Mi-e teamă însă că nu există aceeaşi libertate în toate redacţiile. Observ, din munca pe teren, cum reporterii se autocenzurează când descoperă anumite subiecte sau trebuie să relateze despre ele şi intervine justificarea "redacţia nu este interesată".
În relaţia strict personală, politicienii au devenit mai reticenţi din momentul în care au fost întrebaţi despre banii plătiţi către mass-media şi s-a putut observa o anumită ostilitate din cauza subiectului."
Cristian Delcea, jurnalist Recorder:
"Afectează piaţa media în general pentru că formează generaţii de jurnalişti cu simţuri adormite. Nu li se cere performanţă, cu atât mai puţin verticalitate. Mulţi dintre oamenii care se formează acum în aceste redacţii "cumpărate" vor vicia pe termen lung întreaga breaslă.
Pe termen scurt, avem de-a face cu o imensă infuzie de capital care destabilizează ierarhia veniturilor din presă. Jurnalişti seniori, altfel combativi şi dedicaţi meseriei, pot fi uşor atraşi în aceste sanatorii de presă, unde nu li se cere decât să tacă pentru a încasa la final de lună sume importante de bani, în totală disonanţă cu valoarea muncii lor."
Ultima întrebare se referă la soluţiile pentru a reglementa relaţia financiară dintre presă şi partidele politice.
Dan Tăpălagă:
"Banii din subvenţie ar trebui utilizaţi de către partidele politice strict pentru funcţionarea lor (chirii, sedii, angajaţi, utilităţi etc, clar definite în lege). Interdicţie totală pentru cheltuieli cu propaganda din bani publici în afara campaniilor electorale."
Codruţa Simina:
"Soluţia cea mai bună ar fi ca partidele să nu mai primească bani publici. Dacă chiar e necesar, să justifice public cheltuirea lor până la ultimul bănuţ, obligaţi de lege."
Cristian Delcea:
"Modificarea Legii privind finanţarea partidelor politice. Articolul 25: "Veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat pot avea următoarele destinaţii". Eliminarea literei C: "cheltuieli pentru presă şi propagandă".
Autor: Adriana Diură adriana.diurapaginademedia.ro
