S-a lansat Ghidul media: Cum relatăm despre abuzurile sexuale care implică minori. Îndrumarul este realizat de World Vision şi VeDem Just, în parteneriat cu Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.
Ghidul se adresează jurnaliştilor, studenţilor la Jurnalism şi altor persoane care doresc să relateze în spaţiul public despre cazurile de abuz sexual împotriva minorilor.
Contextul întocmirii acestui ghid:
Într-o monitorizare de presă realizată de asociaţia VeDem Just se arată că „doar în luna martie 2023 au fost prezentate publicului 11 cazuri în care minorii au fost agresori, respectiv 28 de cazuri în care minorii au fost victime”.
Se precizează că „cele mai multe cazuri îndreptate contra minorilor sunt cele privind abuzuri sexuale, cel mai revoltător fiind al unei minore violate de tatăl şi de fraţii săi, cu acordul mamei. În total, au fost identificate 31 de ştiri de presă sau reportaje care se referă la minori violaţi, exploataţi sexual ori traficaţi”.
"Presa abundă de ştiri privind abuzurile împotriva minorilor: de la loviri, la infracţiuni sexuale şi omor. Într-o singură lună sunt relatate de către presa naţională şi locală între 10 şi 15 cazuri de copii abuzaţi sexual. Aceste ştiri privesc doar abuzurile care ajung în justiţie, realitatea abuzurilor sexuale fiind mult mai răspândită", transmit cei de a Consiliul National al Audiovizualului.
În acest context, fundaţia World Vision România, în parteneriat cu celelalte instituţii, a realizat, în perioada martie-aprilie 2023, şase webinare (seminarii online, n.r.) cu experţi din domeniiile Media, Psihologie, Sociologie, Criminologie şi Egalitatea de Gen, despre cum ar trebui jurnaliştii să relateze despre cazurile de abuz sexual cu minori.
Seminariile susţinute online (sub formă de webinarii) au fost realizate de:
- judecătorul Cristi Danileţ,
- Mihaela Voicu – specialist Protecţia Copilului în cadrul Fundaţiei World Vision România),
- Dan Rusu – lector în Criminologie la Brimingham City University),
- psihologul cliniacian şi psihoterapeutul Domnica Petrovai – fondatoarea campaniei Mind Education,
- sociologul Gelu Duminică – directorul Fundaţiei Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”),
- fostul jurnalist Mircea Toma – membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului şi
- Oana Băluţă – conferenţiar universitar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti.
Ghidul a fost lansat la sediul CNA şi a avut parte de o dezbatere publică
Acest set de îndrumări a avut parte şi de o lansare oficială, care a avut loc joi (29 iunie) dimineaţă, la sediul CNA din Bulevardul Libertăţii din Capitală, eveniment în cadrul căruia s-a organizat şi o dezbatere, la care au participat, alături de organizatorii World Vision România şi VeDem Just şi de partenerii CNA şi Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, şi invitaţii lor, personalităţi importante în realizarea şi promovarea ghidului. Dezbaterea a fost moderată de Mircea Toma, membru CNA.
„În relatarea abuzurilor sexuale care implică minori o eroare de buton a unui realizator de televiziune poate produce tragedii. Traumele sunt atât de adânci, încât nu sunt reparate în decenii.
Responsabilitatea din spatele acestui rol important pe care îl au comunicatorii unor astfel de evenimente cu mare impact asupra societăţii şi indivizilor este uriaşă. De aceea propunem acest instrument, acest ghid, ca să ne ajute”, a explicat Mircea Toma, fost jurnalist şi membru CNA.
La întâlnire a participat şi o tânără absolventă a clasei a VIII-a, Mara Surugiu, membră a Consiliului Consultativ al Copiilor din cadrul World Vision România.
„Să învăţăm cu toţii limba Încredere. În această limbă nu există ţipete, iar gramatica este empatia. Una dintre cele mai mari nevoi ale adolescenţilor este să fie ascultaţi şi să aibe alături persoane care au îndredere în ei şi în care se pot încrede.
Abuzul sexual asupra copiilor se întâmplă chiar sub ochii noştri, însă fie ne facem că nu-l vedem, fie nu-l identificăm.
Nu e normal ca un copil care a trecut prin lucruri oribile să ajungă să fie învinovăţit.
Cum pot părinţii şi profesorii să îi înveţe pe copii ce este abuzul sexual, pentru a ne asigura că minorii duc o viaţă în siguranţă. Încrederea oamenilor în instituţiile publice ar putea fi îmbunătăţită dacă, de exemplu, poliţia s-ar implica mai mult în activităţi de conştientizare în comunitate.
În multe astfel de cazuri, victima este ruşinată pentru ceea ce i s-a întâmplat, deşi nu este cazul. Educaţia este singura soluţie, atât a copiilor, cât şi a părinţilor”, a spus Mara Surugiu.
„Educaţia media este foarte greu de implementat”
„Au existat momente în care CNA, aflat în faţa unor exemple din media cu legătură directă cu subiectul despre care discutăm, a dat sancţiuni insuficiente, care putea fi considerate un abonament la încălcarea legii, dar au fost şi momente în care a reacţionat puternic şi clar, prin sancţiuni confirmate şi de instanţă. Spre 90% dintre deciziile noastre sunt confirmate de instanţele de judecată.
Am avut de-a face cu un tip de limbaj şi de comportament pe care nu am reuşit să-l identificăm din timp şi care s-a transformat în ceva normal. Aşa-zişi psihologi spuneau despre cazuri de abuz sexual cu minore că şi-au cerut-o. Femeia este prezentată cam după acelaşi timp comportamental în audiovizual.
CNA începe să se implice cu adevărat, nu doar la nivel de intenţie. În legea AudioVizualului, CNA e definit ca garant al interesului public. Dar care este interesul public în acest moment în România nu ştiu că vă răspund. Este nevoie de politici publice de lungă durată. Educaţia media este foarte greu de implementat”, a spus şi Valentin-Alexandru Jucan, vicepreşedintele CNA.
Autor: Adriana Diură adriana.diurapaginademedia.ro
