Asociaţia Reporteri fără frontiere (RSF) trage un semnal de alarmă ca jurnaliştii aflaţi în mijlocul conflictelor din Ucraina să nu fie vizaţi. Şi ca numele lor să nu fie pe lista neagră Kremlinului de oameni care „urmează să fie ucişi sau trimişi în lagăre”, după cum a informat guvernul SUA, citat de organizaţie.
Reporteri fără frontiere solicită naţiunilor implicate în război, dar şi organizaţiilor internaţionale să garanteze siguranţa jurnaliştilor.
Aflaţi în prima linie a invaziei ruse, reporterii riscă să fie loviţi de loviturile cu rachete şi bombardamentele care au loc în toată Ucraina.
Unii corespondenţi regionali se tem de a fi înconjuraţi şi de a nu mai putea scăpa. Alţii ar dori să fie evacuaţi, dar se trezesc blocaţi, ca mulţi civili, în special în oraşul de est Harkiv şi oraşul de sud Herson, notează Reporteri fără frontiere (RSF).
Pe lângă jurnaliştii ucraineni, peste 1.000 de corespondenţi străini au fost pe teren în Ucraina în ultimele zile, potrivit cifrelor furnizate de armata ucraineană, care emite acreditări.
Citeşte şi: Jurnalişti români pe frontul din Ucraina. Ce redacţii din România au corespondenţi în războiul declanşat de Rusia
Lista neagră a Kremlinului
Mai mult decât atât, Kremlinul are o listă de oameni care „urmează să fie ucişi sau trimişi în lagăre”, potrivit guvernului SUA, citat de RSF. Lista nu a fost făcută publică, dar printre ei s-ar afla şi jurnalişti.
Jeanne Cavelier, şefa biroului RSF pentru Europa de Est şi Asia Centrală:
„Suntem familiarizaţi cu metodele Rusiei. Jurnaliştii sunt ţinte principale, aşa cum am văzut în Crimeea de la anexarea acesteia în 2014, şi în teritoriile controlate de separatiştii susţinuţi de Kremlin din regiunea Donbass.
Facem apel la autorităţile ruse şi ucrainene să-şi respecte obligaţiile internaţionale în ceea ce priveşte protecţia jurnaliştilor în timpul conflictelor, iar organismele internaţionale să se asigure că este respectată obligaţia de a lua măsuri de protecţie.
De asemenea, facem apel la ambasadele guvernelor prezente în Ucraina să acorde azil jurnaliştilor ori de câte ori este necesar”.
Prin lege, jurnaliştii trebuie să fie protejaţi în timpul conflictelor armate la fel ca orice civil, chiar şi atunci când însoţesc forţele militare. Este stipulat în dreptul internaţional umanitar, dar şi în Rezoluţia 2222, adoptată în 2015 de Consiliul de Securitate al ONU, unde Rusia este membru permanent.
Cu toate acestea, zece jurnalişti au fost ucişi în timpul conflictului din regiunea Donbass de est, din 2014 până în 2016.
Rusia ocupă locul 150 din 180 de ţări în Indexul mondial al libertăţii presei 2021 al RSF, în timp ce Ucraina se află pe locul 97.
Citeşte şi: LA DATORIE. Cum şi-au petrecut noaptea jurnaliştii români pe fronturile din Ucraina. În trenuri, în parcări, în adăposturi
Autor: Alexandra Irimiea alexandra.irimieapaginademedia.ro
Comentarii