RAPORT. Românii sunt îngrijoraţi de fenomenul Fake News. Consideră că responsabili pentru ştirile false sunt redacţiile şi platformele de socializare, însă îşi iau ştirile mult de pe ...Facebook.
- În lume, Facebook pierde teren ca sursă de ştiri, pentru prima dată în ultimii şase ani (în SUA, consumul de ştiri de pe Facebook s-a diminuat cu 20% în rândul tinerilor). În România, Facebook e una din principalele surse de ştiri, în creştere faţă de anul trecut.
- Interesant este tipul celor mai de încredere surse media. Cele mai mari note despre "branduri de care am auzit" le au Pro TV, Ziarul Financiar, TVR, Digi 24 şi Mediafax. În coadă sunt România TV şi Antena 3.
- Cei care urmăresc însă brandurile respective au o altă părere. Aici, cititorii Ziarului Financiar dau cea mai mare notă, iar cei care se uită la Antena 3 şi la România TV au o părere bună despre posturile pe care le urmăresc. Le consideră, de încredere.
- Cam 43% dintre români spun că au încredere în presă. Dacă românii - ca şi Estul Europei - stau slab la capitolul încredere în presă, la polul opus sunt nordicii, cu Finlanda cap de listă în topul încrederii.
Sunt câteva dintre concluziile Digital News Raport 2018, de la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford, un raport lansat azi la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Sondajul este efectuat pe 74.000 de persoane din 37 de ţări, printre care şi România.
Notele date de români surselor media pentru încredere:
Pro TV, cea mai folosită sursă de ştiri. Online şi offline
Care sunt cele mai urmărite surse de ştiri? Pro TV este pe prima poziţie în clasamentul "tradiţional". ŞtirileProTV.ro au primul loc pe online.
În clasamentul celor mai folosite surse "clasice", după Pro TV urmează Digi 24, Antena 1, Realitatea TV şi Antena 3.
Pe online, după Ştirile Pro TV urmează un agregator - YahooNews, apoi Ziare.co, Digi 24, Hotnews şi Adevărul
Cele mai utilizate surse de ştiri:
Paginademedia.ro vă prezintă, în continuare, şi alte concluzii ale studiului.
Raportul prezintă concluziile cu privire la:
- Utilizarea reţelor sociale ca metodă de informare. La nivel global, accesarea ştirilor prin intermediul Facebook a scăzut, în timp ce în România a crescut
- Încrederea în jurnalism la nivel mondial
- Fenomenul ştirilor false
- Modul în care evoluează metodele de finanţare printre publicaţiile de ştiri online
Utilizarea Facebook creşte în România, în timp ce la nivel global scade
Deşi la nivel global se înregistrează o scădere în utilizarea Facebook ca sursă de informare, în România s-a înregistrat o creştere cu două procente, în comparaţie cu anul 2017.
Potrivit raportului, utilizarea reţelelor de socializare ca sursă pentru ştiri a început să scadă în mai multe ţări, pentru prima dată după şase ani.
Mai exact, la nivel global, se observă o utilizare în scădere a Facebook, ca sursă principală de informare. Raportul arată că acest lucru a dus la o scădere pentru traficul site-urilor de ştiri.
Principalele explicaţii pentru care se întâmplă acest lucru, potrivit raportului:
- Creşterea care s-a înregistrat în România este explicată de creşterea accesului la internet.
- Scăderea la nivel global are ca principală cauză modificările de algoritm prin care Facebook a trecut în ultimul an.
- Utilizatorii au renunţat la social media ca sursă de informare în urma scandalului cu privire la confidenţialitatea datelor.
- De asemenea, natura toxică a dezbaterilor de pe platformă şi creşterea fenomenului fake news au avut un cuvânt de spus în acest trend.
- Consumul de ştiri prin intermediul Facebook a scăzut cu nouă procente în Statele Unite, comparat cu 2017, şi cu 20 de procente în cazul tinerilor.
În acelaşi timp, se observă o creştere a utilizării pentru ştiri a platformelor alternative precum WhatsApp, Instagram şi Snapchat, mai ales în rândul tinerilor.
În România, Facebook este principala reţea socială pentru ştiri, urmată de YouTube, WhatsApp, Facebook Messenger, Google Plus şi Twitter.
Românii, îngrijoraţi şi preocupaţi de Fake News
Potrivit datelor din raport, românii sunt preocupaţi de identificarea ştirilor false, în comparaţie cu eşantionul global. Mai exact, peste jumătate dintre respondenţii din România au declarat că sunt preocupaţi de veridicitatea ştirilor din mediul online.
Ţara noastră s-a clasat pe locul 15 în ceea ce priveşte procentul celor care au răspuns ca se simt îngrijoraţi de ştirile false.
De asemenea, România s-a clasat pe locul şase în ceea ce priveşte respondenţii care au declarat că se simt expuşi la ştirile false.
Raportul arată că peste jumătate dintre cei chestionaţi, la nivel global, declară că sunt preocupaţi dacă ştirile sunt reale sau false pe internet.
Majoritatea respondenţilor consideră că redacţiile şi platformele de socializare sunt responsabile pentru reglarea fenomenului fake news.
Estul Europei are încredere scăzută în jurnalism
Estul Europei se situează printre zonele cu o încredere scăzută în jurnalism. Ţara cu cea mai mare încredere în presă este Finlanda.
Una dintre concluzii arată există o problemă majoră legată de încrederea în jurnalism, care la nivel global scade.
România se situează aproximativ la jumătatea clasamentului, pe locul 17. Aproximativ 43% dintre respondenţii din ţara noastră au declarat că au încredere în jurnalişti.
Publicaţiile online îşi câştigă veniturile din donaţiile cititorilor
Potrivit raportului, modul în care presa se finanţează este în schimbare. Ţările nordice au înegistrat creşteri în ceea ce priveşte persoanele care şi-au făcut abonamente la site-uri de ştiri online.
The Guardian este una dintre principalele publicaţii din lume care au înregistrat donaţii semnificative pentru furnizarea de ştiri.
Raportul arată că donaţiile şi abonamentele sunt o strategie pentru publicaţiile online din ţări precum Spania, Marea Britanie sau Statele Unite.
În ceea ce priveşte Estul Europei situaţia e diferită şi puţine publicaţii încearcă să introducă metoda donaţiilor ca sursă alternativă de venit.
- Pe primul loc este Polonia, unde 16% dintre respondenţi spun că ar plăti pentru ştiri în mediul online.
- România este pe locul doi, cu un procent de 11%, la egalitate cu Slovacia.
- Pe următorul loc situează Ungaria, unde 8% dintre respondenţi ar dona pentru redacţiile care publică în mediul online.
Porivit raportului, mai mult de două treimi dintre respondenţi (68%) nu sunt conştienţi de problemele financiare ale industriei media.
Trimite un comentariu