COMENTARIU. Pe 26 martie, Parlamentul European a aprobat primul draft al Directivei pentru copyright în mediul online. Reglementările cu privire la proprietatea intelectuală, la presa din mediul online sau la taxa pe link sunt câteva dintre principalele subiecte incluse în Directivă, la "Articolul 13"
Cine câştigă din Articolul 13? Cine este mai puţin avantajat?
Pe scurt, câştigă creatorii de conţinut original. Sunt dezavantajate ceea ce directiva numeşte "platformele de content sharing". Mai pe înţeles spus, "victimele" directivei sunt greii Google, Facebook sau Twitter.
Adrian Iordache, avocat specializat în drepturi de autor, a analizat pentru Paginademedia.ro care sunt efectele şi ce implică Directiva pentru copyright în online, cunoscută şi sub numele de Articolul 13.
Oricum, textul Directivei "e complex si prin de conditii, exceptii si nuante, si mai ales de loc de manevra in implementare", spune avocatul.
De menţionat faptul că Directiva nu a fost adoptată definitiv, modul de implementare în fiecare Stat Membru va fi subiectul unor dezbateri. Termenul limita pentru implementare este de 24 de luni de la intrarea in vigoare (20 de zile de la publicare, inceputul lui mai 2019.)
Facebook şi Google, obligaţi să ia"licenţă" de la marii publisheri
De ce o Directivă controversată? Priveşte câteva zone de reglementare cu impact în industrii foarte valoroase şi cu efecte asupra consumatorilor.
Practic, Articolul 13 obligă platformele online ca Youtube, Facebook, Twitter să acorde o mai mare atenţie conţinutului aflat sub drepturi de autor.
Statele vor fi obligate să „instituţionalizeze medierea negocierii accesului dintre deţinătorii de drepturi asupra operelor audiovizuale şi platformele de video-on-demand, şi se limitează reintroducerea protecţiei asupra operelor ieşite din termenul de protectie IP la aranjamente suficient de originale incat sa fie in sine protejabile”, spune Adrian Iordache.
Tot Directiva se referă la dreptul de licenţiere pentru organele de presă online, care poate schimba modelul de business.
„Foarte contencioasa a fost introducerea unui drept de licenţiere în beneficiul organelor de presă cu privire la distribuţia online a conţinutului lor pe platformele de „servicii al societăţii informaţionale” (definit ca orice serviciu prestat în mod normal în schimbul unei remuneraţii, la distanţă, prin mijloace electronice şi la solicitarea individuală a beneficiarului serviciului), care durează 2 ani (de la 1 ianuarie imediat urmator publicării).
Se rezervă cu aceeaşi ocazie şi un drept al deţinătorilor de drepturi încorporate în articolul respectiv, un drept la participarea în veniturile obţinute din licenţa percepută.”
Platformele de content-sharing, victimele Directivei Europene
„Platformele de content-sharing (Facebook, Google, Facebook) vor avea nevoie să obţina licenţe de utilizare de la deţinătorii de drepturi de proprietate intelectuală ale materialelor”, spune avocatul.
Asta înseamnă că orice platformă sau utilizator al platformei care generează profit de pe urma conţinutului aflat sub copyright va fi afectat, excepţiile fiind platformele non-profit sau open source.
Veste bună pentru creatorii de conţinut original. „Directiva introduce şi obligaţia Statelor de a introduce protecţii pentru autori şi performeri, în sensul în care ei trebuie să se bucure de remuneraţie potrivită şi proporţională cu exploatarea operei lor în baza unei licenţe, precum şi să primească informări cu privire la exploatare şi să îşi poată retrage autorizarea pentru exploatare în cazul în care opera, deşi licenţiată, nu a fost exploatată.”
Opinia avocatului Adrian Iordache asupra Directivei cu privire la Copyright, integral, în continuare:
Care sunt „steguleţele roşii” ale Articolului 13?
Acces: Pe de-o parte, Directiva pare sa faciliteze accesul (fara risc legal) la continut ce nu mai este "pe piata", introducand proceduri de licentiere colectiva si de informare cu privire la detinatorii drepturilor si valorificarea lor curenta.
In acelasi sens, se cere Statelor sa institutionalizeze medierea negocierii accesului dintre detinatorii de drepturi asupra operelor audiovizuale si platformele de video-on-demand, si se limiteaza reintroducerea protectiei asupra operelor iesite din termenul de protectie IP la aranjamente suficient de originale incat sa fie in sine protejabile.
Articolele de presa: Foarte contencioasa a fost introducerea unui drept de licentiere in beneficiul organelor de presa cu privire la distributia online a continutului lor pe platformele de „servicii ale societăţii informaţionale” (definit ca orice serviciu prestat în mod normal în schimbul unei remuneraţii, la distanţă, prin mijloace electronice şi la solicitarea individuală a beneficiarului serviciului), care dureaza 2 ani (de la 1 ianuarie imediat urmator publicarii).
In urma negocierilor intense din EP:
- Dreptul nu se aplica articolelor publicate anterior Directivei;
- Utilizarii ne-comerciale sau private;
- Link-urilor;
- Extraselor foarte sumare (de ex, un cuvant sau cateva cuvinte).
Interesant, se rezerva cu aceeasi ocazie si un drept al detinatorilor de drepturi incorporate in articolul respectiv, un drept la participarea in veniturile obtinute din licenta perceputa.
Platformele de content-sharing:
Platformele de content-sharing (adica acelea care au ca macar unul din scopurile principale punerea la dispozitie catre public de continut furnizat de catre utilizatori, dar care continut este organizat si promovat in scopul obtinerii de profit) vor avea nevoie sa obtina licente de utilizare de la detinatorii de drepturi de proprietate intelectuala ale materialelor.
Fara aceasta licentiere (sau in afara ei), platformele au obligatii specifice sa incerce licentierea, sa caute sa filtreze informatia care incalca drepturi de propreitate intelectuala si reactioneze eficient ca raspuns la sesizari de incalcare.
Negocierile au adus multe exceptii. Se excepteaza platformele non-profit, sau open source (dar nu numai) iar in cazul furnizorilor mici sau la inceput de drum, oblgiatia de filtrare a continutului ne-conform e diminuata.
Cumva, solutiile tehnice trebuie sa permita utilizatorilor sa genereze continut care include material protejat cand utilizarea in sine este exceptata, precum in cazul citarii legitime, sau in scopul criticarii, recenziei, satirei, parodiei etc.
Remuneratia autorilor si performerilor:
Directiva introduce si obligatia Statelor de a introduce protectii pentru autori si performeri, in sensul in care ei trebuie sa se bucure de remuneratie potrivita si proportionala cu exploatarea operei lor in baza unei licente, precum si sa primeasca informari cu privire la exploatare si sa isi poata retrage autorizarea pentru exploatare in cazul in care opera, desi licentiata, nu a fost exploatata.
In loc de concluzii?
Textul e complex si prin de conditii, exceptii si nuante, si mai ales de loc de manevra in implementare de catre Statele Membre. Cu alte cuvinte, efectele sunt cu bataie lunga, dar cu siguranta vor influenta modul in care interactionam cu platformele de socializare si de content sharing si streaming.
Daca va modifica substantial modelul de business al presei online, ramane de vazut, iar masura in care asta promoveaza dezvoltarea de platforme europene (deja la ordine de marime in urma US si China), va ramane un subiect de controversa politica.
O complicatie suplimentara vine si dinspre Brexit, si e foarte posibil ca UK sa nu fie nevoita sa implementeze directiva, punand-o posibil intr-o pozitie de avantaj concurential in gazduirea de platforme noi.
Autor: Andreea Iordache andreea.iordachepaginademedia.ro
Trimite un comentariu