VIDEO. „Cea mai odioasă mi s-a părut vânătoarea şi filmarea membrilor familiei în momentul în care a primit vestea că fata lor e moartă, nu ai nevoie să dai aşa ceva”, spune Liviu Avram - redactor şef adjunct Adevărul. "Acestea sunt lucruri care nu adaugă nimic la valoarea de ştire a unei informaţii."
Avram condamnă gestul televiziunilor care au dat pe post imagini cu familia Alexandrei Măceşanu, în momentul în care au primit vestea că fata lor a fost omorâtă de Gheorghe Dincă.
Jurnalistul a vorbit, într-o intervenţie telefonică pentru Paginademedia.ro, despre greşelile presei în cazul Caracal, dar şi despre felul în care jurnaliştii au acoperit subiectul.
Liviu Avram:
"Natura fără precedent a acestui subiect l-a făcut special şi a devoalat nu doar forţa, ci şi slăbiciunile presei româneşti, mult prea înclinată să înghită zvonuri, manipulări, să-şi părăsească în dese rânduri propriul discernământ, doar pentru a avea un titlu „sexy” pe prima pagină sau o burtieră „sexy” pe ecran."
Altă observaţie:
"Un alt element care era de aşteptat, mai ales că am intrat în doi ani electorali, e tentativa de manipulare politică a acestui caz. Fiecare şi-a făcut agenda şi a încercat să trieze evenimentele de la Caracal, care sunt de fapt divers nu de natură politică, să le ambaleze în cadrul convenabil lor din punct de vedere politic."
Totuşi, "Dacă tăiem extremele şi exagerările acestui caz, cred că miezul subiectul a fost acoperit rezonabil de majoritatea presei. Faptele sunt acolo, au fost arătate şi explicate, atât cât am putut", a mai spus jurnalistul.
VIDEO. Liviu Avram, despre presa şi Cazul Caracal
Câteva din declaraţiile lui Liviu Avram, prin telefon, într-un dialog cu Petrişor Obae - editorul Paginademedia.ro
-
Natura fără precedent a acestui subiect l-a făcut special şi a devoalat nu doar forţa, ci şi slăbiciunile presei româneşti, mult prea înclinată să înghită zvonuri, manipulări, să-şi părăsească în dese rânduri propriul discernământ, doar pentru a avea un titlu „sexy” pe prima pagină sau o burtieră „sexy” pe ecran.
- Un fenomen destul de accentuat în ultima vreme este deprofesionalizarea presei, care a plecat chiar din interiorul breslei, când destui oameni, altă dată priviţi ca pe nişte guru, au abdicat pe rând de la respectarea unor standarde şi au imprimat în redacţii această stare de junglă.
- Când tinerii intră în presă, direct într-o asemenea junglă, e de aşteptat că îşi vor începe şi continua cariera deprofesionalizaţi decât profesionalizaţi.
- Cea mai odioasă mi s-a părut exacerbarea emoţiilor victimelor. De exemplu, vânătoarea şi filmarea lor în momentul în care au primit vestea că fata lor e moartă, nu ai nevoie să dai aşa ceva. Acestea sunt lucruri care nu adaugă nimic la valoarea de ştire a unei informaţii.
- Un alt element care era de aşteptat, mai ales că am intrat în doi ani electorali, e tentativa de manipulare politică a acestui caz. Fiecare şi-a făcut agenda şi a încercat să trieze evenimentele de la Caracal, care sunt de fapt divers nu de natură politică, să le ambaleze în cadrul convenabil lor din punct de vedere politic.
- Aici, un rol important l-au jucat instituţiile statului. Poliţia a încercat să arunce vina pe STS, în mod normal unele canale media au preluat informaţia fără discernământ şi au exacerbat-o. Ulterior, s-a dovedit că poliţia era în culpă.
- Dacă la presă ne-am obişnuit să manipuleze şi să mintă, să vezi că instituţie a statului se pretează la minciuni este înfricoşător.
- Bani puţini, oameni mulţi de hrănit. Audienţa cu orice preţ a determinat aceste acţiuni. E o vorbă: „Ori mărim ciolanul, ori micşorăm haita.”
- Noi am încercat să aplicăm, cât am putut, vechile şi bătrânele instrumente: răspuns la toate întrebările, verificat cât se poate informaţiile, dacă sunt lansate acuzaţii să încerci să vorbesti şi cu cel acuzat, chestiuni care nu sunt fenomenale sau noi descoperiri. Sunt vechi de când presa, dar în ultima vreme nu se mai aplică.
- Telespectatorul e mai deştept de cât credem noi. Lumea simte când greşeşti fără voie. Nu poţi să manipulezi cu bună ştiinţă şi apoi să spui că ai greşit.
- Acel avocat, Tonel Pop, făcea şi câte trei conferinţe de presă pe zi. Nu poţi să-l eviţi, dacă omul iese să vorbească. A fost acolo în câmpul infracţional. Important e să nu mintă, ori într-o situaţie pare că am minţit. Ar trebui ca noi, după ce am văzut că nu-şi face treaba sa de avocat şi are alte interese, să-l privim cu discernământ.
- Publicul rămâne cu ce am dat noi. Dacă tăiem extremele şi exagerările acestui caz, cred că miezul subiectul a fost acoperit rezonabil de majoritatea presei. Faptele sunt acolo, au fost arătate şi explicate, atât cât am putut.
Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro
Comentarii