Skip to main content

ActiveWatch şi alte şapte ONG-uri, apel către deputaţi: „Nu votaţi o variantă chinezească a Legii deepfake”

 
Foto: Unsplash
Foto: Unsplash

ActiveWatch (instituţie care militează pentru comunicarea liberă în interesul public) alături de încă 7 organizaţii fac un apel către deputaţi, în legătură cu votarea unui proiect de lege ce are ca scop combaterea fenomenului deepfake.

Publicitate

În scrisoarea formulată către deputaţi, grupul de organizaţii critică proiectul şi îl consideră „mai apropiat de modelul chinezesc, decât de cel european” şi cer acestora să nu voteze proiectul în forma sa actuală.

„Modelul de reglementare pe care deputaţii, care au amendat proiectul, au ales să-l urmeze este cel al Chinei”, spun organizaţiile.

Totodată, grupul de organizaţii mai precizează că textul legii conţine prevederi periculoase, cum ar fi sancţiuni cu închisoarea pentru crearea de conţinut deepfake.

„Proiectul de lege a fost adoptat în 2023 de Senat, dar într-o variantă care nu conţinea pedepse cu închisoarea. În forma sa actuală, textul legii conţine prevederi periculoase, cum ar fi sancţiuni cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani pentru "crearea/realizarea conţinutului de tip deepfake".

Distribuirea de conţinut deepfake va fi sancţionată cu 60-180 de zile amendă. Nu există niciun fel de excepţii prin care să fie protejate forme ale libertăţii de exprimare, cum ar fi utilizarea în scop de pamflet sau artistic a conţinutului de tip deepfake sau în producţii comerciale (reclame) sau în industria cinematografică, aşa cum deja se întâmpla în practică şi cum prevede legislaţia europeană ce urmează a intra în vigoare”, se arată în scrisoarea formulată de organizaţii.

Amintim că recent a fost sesizat un interviu luat de Gojira care a ajuns să fie folosit într-o campanie în care s-au folosit instrumente „deep fake”, pentru a promova un supliment pentru potenţă. 

Citeşte şi: Deep fake cu Gojira şi o actriţă de filme pentru adulţi. Imaginile, cu ei, vocile, diferite. Falsa discuţie despre un produs minune pentru potenţă, reclamată de CNA la youtube

Citeşte şi: Dragoş Stanca, semnal de alarmă după ce s-au înmulţit campaniile fake cu Esca, Isărescu sau Ciolacu. „Problema e cât se poate de serioasă, dar total ignorată de autorităţi”

De altfel, în ultima vreme au apărut numeroase campanii în care erau folosite în mod fals imaginea unor personalităţi precum Andreea Esca, guvernatorul Mugur Isărescu sau chiar premierul Marcel Ciolacu. 

Scrisoarea formulată de cele 8 organizaţii:

În atenţia Preşedintelui interimar al Camerei Deputaţilor, dl. Alfred - Robert Simonis

În atenţia Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat, Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România, Grupului parlamentar AUR, Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Deputaţilor neafiliaţi

Stimată doamnă deputat,

Stimate domnule deputat,

Camera Deputaţilor are azi pe ordinea de zi a plenului, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege ce are ca scop combaterea fenomenului deepfake. O iniţiativă poate necesară, care răspunde unor realităţi sociale şi unor provocări complexe generate de noile tehnologii, dar care a fost făcută fără a ţine cont de legislaţia europeană relevantă în domeniu, care va intra în vigoare curând, şi fără consultarea experţilor sau a societăţii civile. Astfel, din păcate, modelul de reglementare pe care deputaţii, care au amendat proiectul, au ales să-l urmeze este cel al Chinei, un stat autoritar, în care puterea politică foloseşte tehnologia pentru a controla populaţia şi pentru a limita drepturile cetăţeneşti.

Proiectul de lege a fost adoptat în 2023 de Senat, dar într-o variantă care nu conţinea pedepse cu închisoarea. În forma sa actuală, textul legii conţine prevederi periculoase, cum ar fi sancţiuni cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani pentru "crearea/realizarea conţinutului de tip deepfake". Distribuirea de conţinut deepfake va fi  sancţionată cu 60-180 de zile amendă. Nu există niciun fel de excepţii prin care să fie protejate forme ale libertăţii de exprimare, cum ar fi utilizarea în scop de pamflet sau artistic a conţinutului de tip deepfake sau în producţii comerciale (reclame) sau în industria cinematografică, aşa cum deja se întâmpla în practică şi cum prevede legislaţia europeană ce urmează a intra în vigoare.

Textul conţine o serie de neclarităţi şi termeni/exprimări care arată o înţelegere superficială a fenomenului ce se doreşte a fi reglementat, aşa cum reiese şi din punctele de vedere exprimate de Consiliul Legislativ şi Consiliul Naţional al Audiovizualului. De exemplu, proiectul de lege impune creatorilor de conţinut deepfake obligaţia ca acesta să fie marcat un avertisment redat pe cel puţin 10% din suprafaţa expunerii şi pe toată durata difuzării respectivului conţinut vizual sau de un mesaj sonor la începutul şi la finalul conţinutului audio: „Acest material conţine ipostaze imaginare". Însă ceea ce ignoră textul de lege este că 10% dintr-o imagine poate fi manipulată astfel încât acea parte să nu fie vizibilă, de facto, deci un creator maliţios poate susţine că a respectat legea, în timp ce, de fapt, el continuă să înşele publicul.

În plus, aşa cum este formulat textul de lege propus, rezultă că orice material #deepfake poate fi folosit oriunde în mod legal, chiar dacă este "maliţios" şi ar "produce haos informaţional", dacă este marcat conform legii. Mai mult, noile sancţiuni penale introduse de lege sunt, în fapt, mai blânde decât cele deja existente şi pe baza cărora ar putea fi sancţionat penal creatorul unui conţinut cu adevărat ilegal. Din păcate însă, conţinut perfect legal, cum ar fi cel protejat de exercitarea dreptului la libertatea de exprimare, ar intra sub incidenţă penală, ceea ce ar reprezenta o încălcare a acestui drept fundamental, aşa cum este el consfinţit de Constituţia României, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, textul de lege nu ţine cont de faptul că în acest moment instituţiile europene aproape au finalizat Artificial Intelligence Act (Regulamentul Inteligenţei Artificiale), având un acord politic pe text, iniţiativă demarată în 2021 şi dezbătută timp de peste 3 ani, şi al cărui text final va fi curând publicat în Jurnalul Oficial al UE.

Organizaţiile semnatare solicită Parlamentului să respingă acest proiect de lege, flagrant deficitar în forma sa actuală. În mod special, trebuie eliminate noile infracţiuni introduse prin acest proiect de lege (eliminarea art. 5 din proiect).

Având în vedere provocările generate de noile tehnologii şi riscurile majore pe care dezinformarea le are asupra societăţilor democratice, organizaţiile semnatare consideră că un nou proiect de lege va trebui să ţină cont de forma finală a Regulamentul Inteligenţei Artificiale ce va fi adoptată la nivelul Uniunii Europene, de cadrul legislativ existent (ex. Art. 362 din Codul Penal - Alterarea integrităţii datelor informatice), de comentariile transmise de Consiliul Legislativ şi de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Mai mult, această legislaţie trebuie adoptată în urma unei consultări extinse, în care să fie implicate instituţiile competente, experţi şi societatea civilă.

 

Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet - ApTI

ActiveWatch

Centrul pentru Inovare Publică

Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentā

Mediawise Society

Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Centrul pentru Jurnalism Independent

Autor: Adriana Diură adriana.diurapaginademedia.ro
viewscnt

sus