Dragoş Stanca, om cu vechime în online şi preşedintele Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT), comentează ploaia de campanii „deep fake” care s-au înmulţit îngrijorător în ultima vreme.
Stanca prezintă la rândul său un montaj cu o serie de clipuri, în care nume precum Andreea Esca, premierul Marcel Ciolacu sau guvernatorul Mugur Isărescu vorbesc despre investiţii în Hidroelectrica, Transgaz sau Enel.
El spune că este nevoie de acţiuni serioase şi nu de simple mesaje de avertizare ca cetăţenii „să fie atenţi”.
„Problema e cât se poate de serioasă - dar total ignorată de autorităţi - care tot ce fac e să-şi afişeze impotenţa prin comunicate în care avertizează cetăţenii să fie atenţi.
E doar nepăsare şi incompetenţă sau e şi nişte complicitate acolo - având în vedere că şefii numiţi politic ai diverselor instituţii beneficiază din plin, la rându-le, de campanii false de acest fel, încărcate de mesaje politice manipulative? Că-s buni şi dulci şi banii publici care zboară spre Google, Facebook and Co”, scrie Dragoş Stanca într-o postare pe Facebook.
Dragoş Stanca consideră că ar trebui pusă presiune pe marile reţele de socializare pentru ca acestea să ia măsuri şi vine şi cu o idee.
„Întreb, retoric: unde sunt profesioniştii angajaţi la stat, care ne costă de ne rup lunar via taxe şi impozite, care cer măsuri - dar care sunt poate blocate politic? Există? Să-i auzim, dacă da. Curaj!
Dacă nu înţelegeţi ce se întâmplă, întrebaţi. Iată o idee: ia blocaţi toate plăţile făcute din băncile locale spre conturile din Irlanda ale marilor platforme big tech.
Să vedeţi cum se prezintă toţi, frumos, la discuţii şi cum găsesc miraculos soluţii să oprească mizeriile care prostesc amărâţii care le sunt target (după cum chiar recunosc, direct - vedeţi în film ce "recenzii" au).”
Dragoş Stanca:
„Dacǎ o televiziune, radio, site cu proprietari cunoscuţi sau companie OOH care operează legal în România ar încasa bani şi ar rula în draci publicitate falsă de acest tip - care foloseşte imaginea primului ministru, a guvernatorului BNR, a miniştrilor, a unor cunoscuţi prezentatori de ştiri, a unor manageri de companii strategice, a marilor bănci etc - clonând voci şi site-uri de ştiri cunoscute, toate pentru a escroca publicul neinstruit… cam ce credeţi că s-ar întâmpla?
Ia imaginaţi-vă cum ar fi un banner imens, cu mesaje de acest tip, în Piaţa Victoriei, cu Ciolacu, Isărescu şi Esca recomandându-vă călduros o investiţie fake, “garantată de stat”.
În maxim 3-4 ore ar fi dat jos bannerul şi în 48 de ore administratorii societăţilor comerciale care au contribuit la treaba asta, în calitate de creatori sau distribuitori, ar fi găsiţi şi ar ajunge în faţa anchetatorilor.
Ghinionul lor de mici operatori economici români, cu taxele plătite aici.
Pe de altă parte, cei care iau cam toţi banii de pe masă (spre 90%, să fiu mai exact) - Meta and Co. - sunt lăsaţi să zburde iresponsabil fără probleme prin spaţiul media local, încasând cu toate mâinile şi în toate conturile din dotare banii oricui: inclusiv pe cei ai hoţilor online. Business as usual.”
În încheiere, într-un PS, Stanca refuză să mai creadă argumentele celor din Big Tech cum că încearcă să rezolve această problemă.
„Colegii din big tech să mă scutească de scuze de tipul “Boss, eşti rău: nu ne place nici nouă, dar nu avem ce face, încercăm!”. Asta înseamnă, cumva, că aţi pierdut controlul asupra propriului produs? Hm. F. interesat: poate ar fi cazul să afle şi publicul / clienţii / investitorii acest mic detaliu?”
Iată doar câteva exemple cu campanii „deep fake” care au circulat zilele acestea pe Facebook.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
