Reacţie în cazul pozelor furate ale Emiliei Şercan. Organizaţiile europene şi internaţionale care militează pentru libertatea presei semnalează o posibilă implicare a poliţiei în scurgerea de informaţii.
La patru luni de la trimiterea primei scrisori, organizaţiile au trimis o nouă scrisoare deschisă autorităţilor române.
Acestea au constatat că autorităţile „nu acordă acestei investigaţii un statut prioritar şi nici nu îi alocă resurse suficiente“.
Mai mult decât atât, acestea „par să fi eşuat – conform informaţiilor disponibile – în a face progrese semnificative după ce Emilia Şercan a devenit ţinta hărţuirii şi a unei campanii de defăimare prin publicarea fotografiilor sale private şi prin presupusa scurgere de elemente cheie ale anchetei penale, amplificând expunerea pozelor sale private.“
Semnatarii scrisorii cer „garantarea unei investigaţii rapide şi independente pare cu atât mai necesară şi mai urgentă în lumina riscului de alterare a probelor şi a inaccesibilităţii probelor, cauzate de întârziere.“
Totodată, ei subliniază ipoteza implicării poliţiei în presupusa scurgere din investigaţia penală asupra infracţiunii.
Redăm scrisoarea în continuare:
Scrisoare deschisă
Publicarea pozelor furate ale Emiliei Şercan şi presupusa scurgere din ancheta penală
Stimate premier al României, Nicolae Ciucă,
Stimate ministru al Afacerilor Interne al României, Lucian Bode, Stimate procuror general al României, Gabriela Scutea,
Stimate procuror general de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Ioan Viorel Cerbu
Stimate Avocat al Poporului, Renate Weber,
Stimate Inspector General al Poliţiei Române, Chestor de poliţie Benone-Marian Matei
Organizaţiile semnatare vă scriu pentru a-şi împărtăşi îngrijorarea profundă cu privire la întârzierea investigaţiilor privind publicarea fotografiilor furate ale jurnalistei românce Emilia Şercan şi presupusa scurgere a unor elemente cheie ale anchetei în această infracţiune.
Necesitatea imperioasă a unor investigaţii independente a fost subliniată într-o scrisoare deschisă pe care organizaţiile noastre au trimis-o autorităţilor române în aprilie 2022.
Deşi se aplică principiul confidenţialităţii anchetei, autorităţile de aplicare a legii par să fi eşuat – conform informaţiilor disponibile – în a face progrese semnificative la patru luni după ce Emilia Şercan a devenit ţinta hărţuirii şi a unei campanii de defăimare prin publicarea fotografiilor sale private şi prin presupusa scurgere de elemente cheie ale anchetei penale, amplificând expunerea pozelor sale private.
Mai mult, nici răspunsul Ministerului Afacerilor Interne la scrisoarea deschisă menţionată mai sus, nici răspunsul statului la alerta publicată pe platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecţiei jurnalismului şi a siguranţei jurnaliştilor, nu au abordat preocupările legitime ale organizaţiilor noastre cu privire la progresul anchetei privind scurgerea.
Prin urmare, organizaţiile noastre constată că autorităţile nu acordă acestei investigaţii un statut prioritar şi nici nu îi alocă resurse suficiente. Garantarea unei investigaţii rapide şi independente pare cu atât mai necesară şi mai urgentă în lumina riscului de alterare a probelor şi a inaccesibilităţii probelor, cauzate de întârziere. Acest lucru ar putea complica semnificativ desfăşurarea corectă a investigaţiei.
Mai mult, informaţiile nou adăugate la dosar indică o posibilă implicare a poliţiei în presupusa scurgere din investigaţia penală asupra infracţiunii, întrucât în mass-media a apărut o captură de ecran pe care Emilia Şercan o furnizase poliţiştilor, alături de pozele sale private. Se pare că înainte de scurgere, doar poliţia - pe lângă jurnalista însăşi - a avut acces la această captură de ecran.
Această ultimă ipoteză este susţinută de un recent raport de expertiză independentă care concluzionează că orice supraveghere a dispozitivelor reclamantei Emilia Şercan este puţin probabilă.
Este cu atât mai important să investigăm aceste infracţiuni cu cât vizează în mod specific o jurnalistă care a fost ameninţată pentru anchetele ei privind practicarea plagiatului de către şefi ai celor mai înalte instituţii ale statului, inclusiv instituţii militare de învăţământ.
Este de maximă importanţă ca ancheta atât cu privire la ameninţările care au vizat-o pe Emilia Şercan, cât şi cu privire la presupusa scurgere, a pozelor ei furate, din cadrul urmăririi penale, să se desfăşoare în deplină independenţă şi să ajungă la o rezolvare cu succes cât mai curând posibil.
După cum a afirmat vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, în răspunsul său la scrisoarea deschisă a deputaţilor din Parlamentul European cu privire la cazul Emilia Şercan, „Comisia solicită statelor membre să investigheze şi să urmărească penal toate faptele penale comise împotriva jurnaliştilor, fie online, sau offline, într-o manieră imparţială, independentă, eficientă, transparentă şi în timp util (...) şi (să) utilizeze pe deplin legislaţia naţională şi europeană existentă, pentru a se asigura că drepturile fundamentale sunt protejate şi că actul de justiţie este îndeplinit rapid în cazuri individuale şi pentru a preveni apariţia unei <<culturi>> a impunităţii în ceea ce priveşte atacurile împotriva jurnaliştilor”.
Într-adevăr, acţiunea rapidă şi transparentă a autorităţilor în cazul Emiliei Şercan este în interesul îmbunătăţirii stării libertăţii presei în România, care recent a scăzut ca urmare a unui număr tot mai mare de ameninţări, şi a dus la clasarea de către RSF a ţării pe locul 56 în Indexul mondial al libertăţii presei.
Vă mulţumim că luaţi în considerare preocupările noastre.
Reporteri fără Frontiere (RSF)
ActiveWatch
Article 19 Europe
Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ)
OBC Transeuropa (OBCT)
European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF)
Committee to Protect Journalists (CPJ)
Trimite un comentariu