Libertatea presei în România a devenit „problematică“ în 2022. Pe ce loc am căzut, conform noului index

Presa din România înregistrează un declin. Ţara noastră este acum la categoria celor cu o „situaţie problematică”. Ne-a depăşit până şi Moldova.

Indexul mondial al libertăţii presei 2022 a fost publicat astăzi, pe 3 mai, chiar în ziua în care se celebrează fenomenul în întreaga lume. Este cel de-al 20-lea clasament realizat anual de organizaţia Reporteri fără frontiere (RSF).

Ediţia din 2022 a World Press Freedom Index evaluează starea presei în 180 de ţări şi teritorii.

Libertatea presei în România 2022

Pentru România nu sunt veşti deloc bune. Ţara noastră a ajuns pe locul 56, după ce doi ani la rând (2020 şi 2021) s-a situat pe locul 48. În consecinţă, am ieşit din categoria ţărilor cu o „situaţie satisfăcătoare” a presei şi am intrat în rândul celor cu o „situaţie problematică”.

Pe de altă parte, Republica Moldova a avansat 49 de poziţii şi se poziţionează acum pe locul 40. Astfel, are 16 poziţii înaintea noastră, cu toate că în ultimii doi ani, presa moldovenească a ocupat locuri mult mai joase: 91 în 2020 şi 89 în 2021.

Pe aceaşi pantă negativă ca România în privinţa îngrădirii libertăţii presei a alunecat şi Grecia care a ajuns statul cu cel mai prost scor din Uniunea Europeană – locul 108 – fiind depăşită de Bulgaria (91). După noi se mai află ţări precum europene precum Italia (58) şi Polonia (66).

Cine stă cel mai bine în top?

Pe primul loc în lume este Norvegia, aceasta fiind urmată de Danemarca şi Suedia. Totodată, în top 10 se află şi două ţări foste comuniste. Estonia şi Lituania, ce au ţinut de Uniunea Sovietică, ajung acum să ocupe poziţiile 4, respectiv 9.

Germania se află pe 16,  Belgia pe 23, Marea Britanie pe 24, Franţa pe 26, iar SUA pe 42.

Totuşi, analiştii subliniază efectele unui spaţiu informativ online globalizat şi nereglementat, care încurajează ştirile false şi propaganda.

Concluzia generală este că presa a intrat într-o nouă eră a polarizării, conform unui comunicat RSF.

„La nivel internaţional, democraţiile sunt slăbite de asimetria dintre societăţile deschise şi regimurile despotice care controlează mass-media şi platformele online în timp ce duc războaie de propagandă împotriva democraţiilor. Polarizarea pe aceste două niveluri alimentează o tensiune crescută“, se arată în raportul RSF.

Pe loc sunt Ucraina şi Rusia? Dar China?

În contextul războiului în derulare, Ucraina se află pe locul 106 (anterior 97), iar Rusia pe 155 (anterior 150). Poziţiile lor în declin sunt justificate mai ales că acest conflict fizic a fost precedat de un război de propagandă.

Situaţia este clasificată drept „foarte rea” într-un număr record de 28 de ţări în Indexul din acest an. Totodată, 12 ţări, printre care Belarus (locul 153) şi Rusia (locul 155), se află pe harta roşie a Indexului.

În raportul RSF, analiştii spun că intervenţia militară rusă din Ucraina a avut drept ţinte precise organizaţiile de presă din teritoriile ocupate.

„În Europa de Est, dincolo de tragediile umane, războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei are efecte devastatoare asupra libertăţii presei din regiune. Nu mai puţin de cinci jurnalişti au murit după prima lună de război, care a început la 24 februarie 2022”, se mai arată în raportul publicat.

China (175), unul dintre cele mai represive regimuri autocratice din lume, îşi foloseşte arsenalul legislativ pentru a-şi limita populaţia şi a o separa de restul lumii, în special de Hong Kong (148), care şi-a îmbunătăţit indexul.

Cel mai mic scor la libertatea presei îl au:

• China (175),
• Myanmar (176) - lovitura de stat din februarie 2021 a adus libertatea presei înapoi cu 10 ani,
• Turkmenistan (177),
• Iran (178),
• Eritreea (179)
• Coreea de Nord (180).