De ce primul impuls este acela de crede informaţia falsă, în detrimentul celei reale? Şi cum ar trebui făcută comunicarea informaţiilor către publicul larg în situaţii de criză?
Cu toţii am asistat la câteva comportamente atipice, când românii au dat buzna la cumpărături de alimente de bază sau când, inevitabil, au format cozi la staţiile de carburanţi. Reporter24 a făcut o analiză despre România ultimilor ani, aflată între dezinformarea COVID şi propaganda de război.
Marius Geantă, preşedinte şi co-fondator al Centrului pentru Inovare în Medicină, a atras atenţia cu privire la modul în care s-au propagat teoriile conspirative şi ce greşeli de comunicare s-au făcut.
„Una dintre marile greşeli făcute din zona noastră, în timpul pandemiei, a fost să aducem toate aceste conspiraţii în atenţie.
Am fost întrebat în interviuri, care sunt conspiraţiile care circulă şi am spus să fie întrebaţi cei care le fac. Al doilea lucru a fost asocierea unui personal care are un background ştiinţific solid, are un discurs ştiinţific solid, cu un personaj absolut irelevant.
Greşeala asta, din păcate, am văzut-o în pandemie, nu a existat niciodată din punct de vedere ştiinţific ideea de pro şi contra vaccin.
Dar noi am văzut pro şi contra vaccin de foarte multe ori şi în social media, şi pe televiziuni, în diverse dezbateri, în care „pro” era un medic, iar „contra” era cineva care venea din cu totul altă zonă, care n-avea nicio calificare, nicio pregătire pe domeniul respectiv”, a declarat Marius Geantă într-o emisiune filmată în studioul Paginademedia.ro.
Atât Marius Geantă, cât şi alţi specialişti au explicat de ce informaţiile false sunt crezute mai uşor, care sunt soluţiile pentru a combate dezinformarea şi cum putem distinge mai uşor între informaţiile false şi cele reale.
Citeşte articolul integral în Reporter24.ro.
Trimite un comentariu